FOTO VIDEO Dobrogea Turistică. Micile secrete care fac din Murfatlar și Cernavodă destinații turistice pentru români și străini

Canalul Dunăre - Marea Neagră și podul de la Murfatlar. FOTO Adrian BoiogluCanalul Dunăre - Marea Neagră și podul de la Murfatlar. FOTO Adrian Boioglu

Cine se gândește la o vacanță în județul Constanța are în minte doar marea și stațiunile de pe litoral. Puțini sunt cei care aleg să facă unul dintre traseele mai puțin bătute, dar bogate în cultură și istorie din județ. Echipa Constanța NEWS a plecat în această săptămână către Cernavodă și Murfatlar alături de Asociația Litoral Delta Dunării și mai mulți agenți de turism care se pregătesc să aducă în fața turiștilor asemenea excursii.

Pe traseu am avut două puncte principale: Cernavodă și Murfatlar, fiecare cu mai multe opriri, care mai de care mai interesante.

Gânditorul de la Hamangia

Primul obiectiv – Muzeul Axiopolis din Cernavodă. Clădirea cu holuri înguste și cinci cămăruțe a fost pe rând Conac boieresc, garnizoană de pompieri, Casă a pionierului și școală. Muzeul este des comparat cu o sticluță de parfum de esență tare. Odată ce îi calci pragul dai imediat de bogata istorie a locului, fie că sunt artefacte vechi de peste 2000 ani, sau machete și fotografii de la construirea Podului Feroviar de la Cernavodă.

Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost descoperiți pe Dealul Sofia din această zonă, în 1956. Ei se numesc “de la Hamangia” pentru că se aflau într-un cimitir de înhumație neolitică, așezare care aparține culturii de la Hamangia. Statuetele au fost datate la 5500 – 6000 ani și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale.

În anul 2000 “Gânditorul” a fost desemnat “Una dintre cele zece artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta”. Replici ale “Gânditorului și Perechii sale” sunt găzduite la Muzeul Axiopolis, dar și în fața Primăriei Cernavodă.

Centrala Nucleară și Podul lui Anghel Saligny

Dintr-un tur al orașului Cernavodă nu pot să lipsească Biserica Sfântului Apostol Andrei – o construcție de lemn în stil maramureșan, Centrala Nuclearo-Electrică, obiectivul unic în România care poate fi admirat, dar nu și fotografiat. Turiștilor li se vorbește despre Unitățile 1 și 2 care produc împreună aproximativ 18% din necesarul de energie electrică al României într-un an.

Reactoarele nucleare de la Cernavoda utilizeaza tehnologia canadiana cunoscuta sub acronimul CANDU. Următoarea oprire este la Ecluza de pe Canalul Dunăre Marea Neagră. Aceasta este poarta de intrare a navelor comerciale și de pasageri pe Canal, în drumul lor către porturile de la Marea Neagră. Ecluza are o lungime de 300 metri, o lățime de 25 metri și o adâncime de 7.5 metri.

Gara feroviară din Cernavodă este cea care face legătura între orașul nou și istoria marcată de podul construit de Anghel Saligny. Peste drum de gară se află și punctul de belvedere. De acolo vezi orașul și intrarea pe Canalul Dunăre Marea Neagră, precum și podul Sfânta Maria – cel care traversează Canalul și face legătura cu orașul.

Turiștii pot să străbată pe jos sau cu mașina cei 550 metri ai podului și să admire Geamia din Cernavodă – cea mai veche clădire din oraș, care datează din anul 1756.

Podul Anghel Saligny este o minune a ingineriei moderne. Inaugurată la 14 septembrie 1895, construcția a fost realizată de celebrul inginer Anghel Saligny. La vremea respectivă era cel mai lung pod din Europa și asigura legătura feroviară între Dobrogea și București. Turiștii află aici că podul s-a numit inițial “Carol I”, dar comuniștilor nu le-a plăcut ideea de regalitate, așa că i-au schimbat numele în cel al lui Saligny. După 1990, podul a rămas cu numele inginerului și cernavodenii nu uită să povestească cele două povești legate de construcția lui.

Prima este legenda “nitului de aur”. Se spune că Anghel Saligny a vizitat podul cu o seară înainte de inaugurare și a folosit un nit de aur în locul unuia de oțel la una dintre încheieturi. Până acum acest nit de aur nu a fost găsit.

Cea de a doua poveste este una care a și fost confirmată. În ziua deschiderii, podul a fost testat cu mai multe locomotive, iar Anghel Saligny a stat pe o barcă sub pod, pentru a demonstra rezistența construcției. Ce mai mică greșeală ar fi făcut ca podul cu tot cu locomotivele să se prăbușească în Dunăre, peste celebrul inginer, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Pe drumul vinului către lacul de cretă

Drumul către Murfatlar nu durează mai mult de jumătate de oră. Turiștii pot să aleagă calea autostrăzii Soarelui sau pot merge prin sate și municipiul Medgidia.

Vița de vie este omniprezentă atunci când ajungi aproape de Murfatlar. Orașul este cunoscut pentru podgoria cu același nume, dar și pentru cramele Murfatlar și cea de la Domeniul Vlădoi. Solul calcaros al Podișului Dobrogei, precipitațiile reduse și soarele care strălucește până toamna târziu sunt condiții esențiale pentru o viță de vie productivă.

Am lăsat în urmă cramele pentru două obiective mai puțin cunoscute: lacul de cretă și monumentul de la Straja.

Odată ce treci de bisericuțele de Cretă de la Murfatlar și apuci drumul pietruit care șerpuiește pe sub Autostrada Soarelui, găsești pe partea stângă lacul de cretă. Peisajul selenar te aduce cu picioarele pe pământ doar atunci când vezi luciu de apă. Se spune că lacul are o altă culoare în fiecare anotimp. Echipa Constanța NEWS a ajuna la el înainte de apus, așa că turcoazul lacului nu mai era atât de evident.

Cine se încumetă să continue drumul pietruit va ajunge în curând în spatele literelor care scriu numele orașului “Murfatlar”. Punctul situat deasupra podului peste Canalul Dunăre Marea Negară oferă o priveliște spectaculoasă atât asupra Canalului în sine, cât și a orașului.

Monumentul de la Straja

Cei zece kilometri până la monumentul de la Straja se fac în aproximativ jumătate de oră. Monumentul nu este pe GPS, dar drumul te duce sigur la el. Tot ce ai de făcut este să urmezi traseul pe sub Autostrada Soarelui și vei ajunge pe malul Canalului Dunăre Marea Neagră.

Monumentul de la Straja este supranumit și “Monumentul Tineretului”. El este localizat în zona fostului sat Straja, localitată rasă de comuniști pentru ca în locul ei să apară traseul Canalului. Cei care îl văd îl asemuiesc cu un înger stilizat care privește spre Canal. Monumentul de la Straja are un soclu de beton de 10 metri care este ridicat pe coloane adânci de 20 metri. Este făcut din oțel inoxidabil și doar statuia, fără soclu, are 38 metri înălțime.

Ce face special acest obiectiv, pe lângă locația sa care oferă o priveliște deosebită, este faptul că monumentul este cel mai înalt din România și al doilea din lume, după Statuia Libertății din New York.

Inaugurat în 1988, monumentul avea la bază plăci de de bronz cu bazoreliefuri care au fost furate între timp. Pe el era scris mesajul “Generaţia viitoare să ştie că ne-am sacrificat pentru înălţarea Patriei”, dar și literele au căzut pradă hoților.

Acum construcția este loc de întâlnire pentru tinerii din zonă care vor o locație non-conformistă pentru serile răcoroase de vară.

Puncte de informare turistică

Atât Cernavodă, cât și Murfatlar au puncte de Informare Turistică. Oricine poate să găsească aici un ghid specializat care să povestească turiștilor tot ce vor să știe despre orașe și despre Drobrogea, în general. Punctele Turistice țin de primării și au program de luni până vineri între 10 și 16.00. În curând ele vor fi deschise și în weekend, atunci când vin cei mai mulți turiști. Oaspeții sunt așteptați cu monografii ale orașelor, hărți și informații relevante despre evenimentele și traseele turistice din Dobrogea.

Am lăsat, intenționat, povestea vizitei la “Domeniile Vlădoi” pentru episodul următor al Traseelor prin “Dobrogea Turistică”. Veți afla atunci despre o afacere de familie, dezvoltată modern, care arată pasiunea pentru vin, tradiție și mai ales turism.

Adauga valoare acestui articol "FOTO VIDEO Dobrogea Turistică. Micile secrete care fac din Murfatlar și Cernavodă destinații turistice pentru români și străini"

Ai ceva de spus?

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*