FOTO VIDEO Murfatlar, orașul care își redescoperă moștenirea cultural-istorică și își recapătă faima turistică

Vedere aeriană din Murfaltar. FOTO Paul Alexe

Binecunoscut în țară, dar și în străinătate, datorită vinurilor sale, Murfatlarul încearcă să-și recâștige faima de altădată, iar punerea în valoare a atracțiilor turistice cu care această zonă a fost binecuvântată a devenit o prioritate pentru administrația publică locală. Potențialul turistic al zonei este unul imens, iar accesarea de fonduri de dezvoltare, europene și naționale, reprezintă șansa de a pune lucrurile în mișcare, astfel încât comunitatea locală să poată beneficia în viitorul apropiat de aceste oportunități de dezvoltare și comercializare de produse turistice competitive.

Punerea în valoare a patrimoniului cultural, natural și istoric al zonei Murfatlar se poate realiza prin demararea și susținerea unor proiecte care urmăresc restaurarea, reconstrucția și modernizarea siturilor cu semnificație culturală și istorică, prin sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului local din sectorul turistic și cultural.

La Murfatlar avem câteva obiective turistice care ar putea fi vizitate, dar, din păcate, deocamdată nu pot fi vizitate. Cel mai important este ansamblul rupestru Basarabi-Murfatlar, un obiectiv despre care mulți spun că ar fi primul așezământ creștin de pe teritoriul României, a declarat, pentru CTnews, primarul orașului Murfatlar, Gheorghe Cojocaru.

Complexul rupestru de la Basarabi-Murfatlar are o istorie milenară, arheologii estimând, ca urmare a datării inscripțiilor de pe pereții de cretă, dar și a artefactelor descoperite, că datează din epoca medievală timpurie (secolele X-XI).

Pe valea Carasu sunt trei valuri: valul mic de pământ, valul mare de pământ și valul de piatră. Murfatlar intră în istoria arheologică a zonei datorită carierei de cretă, dealul de tibișir, cum îi spunea, aflată în zona de nord-vest a satului. În 1957, când se exploata această cretă, muncitorii au dat peste una dintre bisericuțe. Practic, jos sunt șase bisericuțe, care alcătuiesc un complex religios destul de interesant.

Bisericile sunt făcute de bizantini, uneori și de bulgari sau alte populații care au umblat prin Dobrogea, dar cert este faptul că s-a dat peste bisericuțe în momentul în care se exploata acest tibișir, folosit și la construcția valului de piatră. Valul de piatră are vreo 37 de castre, fiind construit ca obiectiv de apărare împotriva invadatorilor dinspre nord, adică dinspre Dunăre.

Practic, exploatarea de cretă a fost folosită pentru a ridica zidăria de piatră de la zona Valu lui Traian până aproape de Medgidia. Era vorba de 3,40 metri lățime și vreo 4 metri înălțime, deci s-a exploatat o cantitate imensă de cretă. Iar acele bisericuțe au fost construite pentru că nu s-a lucrat o zi-două, ci zeci de ani, a explicat, pe scurt, istoria acestor bisericuțe de o valoare arheologică incomensurabilă, fostul director al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, arheologul Ghiorghe Papuc.

Din păcate, în prezent, această bijuterie arheologică nu poate fi pusă în valoare, lucrările de reabilitare fiind mai mereu amânate din lipsă de fonduri, astfel încât starea actuală a complexului este una precară, iar închiderea sa pentru vizitatori, în urmă cu mai mulți ani, a avut tocmai scopul de a salva acest sit istoric. Totuși, există și vești bune.

Sunt bucuros că Consiliul Județean Constanța a obținut 500.000 de euro pentru un studiu de fezabilitate privind renovarea ansamblului rupestru, iar acest lucru reprezintă un prim pas înainte pentru recâștigarea acestui ansamblu rupestru de o deosebită importanță istorică și culturală, un obiectiv pe care ne dorim să-l putem readuce în circuitul turistic național și internațional, prin acest efort comun al Ministerului Culturii, Consiliului Județean Constanța și al nostru, autoritatea publică locală, a menționat primarul Gheorghe Cojocaru.

În prezent, cei care vizitează zona, se pot mulțumi cu peisajul cu accente selenare de la cariera de cretă, acolo unde pot admira și apele verzi-albastre ale lacului natural de cretă.

Evident, potențialul turistic al regiunii viticole Murfatlar rămâne unul extrem de generos, iar lucrurile par să se miște în direcția bună, apariția unor podgorii și crame noi, dar și modernizarea celor existente, având darul de a atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.

Viticultură și turism? Trebuie să se ajute una pe cealaltă, pentru că viticultură fără turism și turism fără viticultură și vinificație, în zona aceasta, nu au cum să existe. Suprafețele sunt enorme, este activitatea de bază, cea care a creat renumele acestei localități și este foarte important să fie într-o relație foarte strânsă viticultura, vinificația și turismul, spune, pentru CTnews, viticultorul și oenologul Nicolae Itu.

Producătorii de vinuri văd în zona Murfatlar un microclimat fabulos pentru cultura viței de vie și pentru obținerea unor vinuri de o calitate excepțională.

Vinul de Murfatlar a fost și este cunoscut în toată lumea datorită faptului că acest teroir, alcătuit din condițiile pedoclimatice, umiditatea, temperaturile moderate din această zonă, atât vara cât și iarna, crează un microclimat fabulos pentru cultura viței de vie, care ne permite să obținem struguri de cea mai bună calitate, din care putem obține vinuri de o calitate foarte bună.

Podgoria Murfatlar a fost cunoscută, în special, ca producătoare de vinuri cu rest de zahăr natural, deoarece acumulările de zahăr sunt foarte mari în această zonă, dar în principal pentru vinurile albe. Mai nou, de vreo zece ani de zile, se obțin și vinuri roze, a explicat Nicolae Itu.

Pentru a pune mai bine în valoare potențialul turistic oferit de licoarea zeilor, autoritățile publice locale intenționează să organizeze un festival anual al vinurilor, după un model de succes deja consacrat atât în țară, cât și în strainătate.

Încercăm să atragem fonduri europene pentru un viitor festival al vinului. Dacă în Prahova s-a putut face Drumul vinului, de ce n-am putea să facem și noi un festival al vinului?, este de părere edilul Gheorghe Cojocaru.

Deocamdată, însă, o vizită la cramele de la Murfatlar poate fi opțiunea ideală pentru turiștii veniți pe litoral, care au oportunitatea de a trăi o experiență inedită, în care pot să vadă cum se cultivă vița de vie, să vadă cum se produc vinurile, cum se maturează, cum se îmbuteliază, să deguste vinurile, deci pot să înțeleagă efectiv ce înseamnă viticultura, câteva tehnici, cum se lucrează cu vița de vie și cum se lucrează într-o cramă.

Murfatlar este un brand național și internațional, datorită vinului produs de atâta vreme în zonă. Este foarte interesant să mergi să vizitezi atât crama, unde să ai parte de degustări de vinuri, dar și un pic de relaxare în pădure, lângă bisericuța de cretă, care, din păcate, nu este pusă în valoare în acest moment.

Merită să faci un popas, este un loc puțin altfel, situat în afara tumultului Constanței și de pe litoral, un loc unde poți fi liniștit, relaxat și să ai parte de puțin gust al Dobrogei, pentru că aici vei găsi și un vin bun, dar și mâncare bună. O experiență de acest gen este una pe care se merită să o ai măcar o dată în viață”, este de părere Cristian Bărhălescu, vicepreședintele ANAT Sud-Est și managerul uneia dintre cele mai cunoscute agenții de turism de pe litoral.

Zona Murfatlar oferă și cea mai mare arie verde din apropierea municipiului reședință de județ, Constanța, iar acest lucru a făcut din „pădurea de la Fântânița, de-a lungul timpului, unul dintre locurile preferate de relaxare pentru constănțeni.

De fapt, vorbim despre Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar, un teritoriu de 66,4 hectare, ce face parte din Pădurea Murfatlar, într-un microclimat continental submediteraneean, care oferă un habitat ideal pentru dezvoltarea unei faune specifice zonei de stepă și a unei flore diverse, de tip mozaic.

În această perioadă, în primul rând vorbim despre foarte multe păsări, care s-au întors din migrație, unele dintre ele cuibăresc și din această cauză ar trebui să păstrăm oarece decență și liniște. Pe timpul zilei, cel mai probabil, avem șansa să vedem câteva mamifere, precum dihorul de steapă (Mustela eversmanni), de asemenea vulpi din fauna comună, mistreți, dar și foarte drăgălașii pârși de alun (Glis glis), care sunt în număr mare, dar fiind animale mai mult nocturne sunt ceva mai greu de văzut.

Un aspect foarte interesant și particular este reprezentat de pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), care în această perioadă are dansul nupțial, fiind foarte interesant de văzut, în zona de stepă, dezvăluie biologul Răzvan Popescu Mirceni.

Flora este extrem de diversă, este o pădure de tip mozaic, submediteraneană, care adăpostește mai multe specii de stejar, dintre care cel mai interesant este stejarul pufos (Quercus pubescens), care este o specie eminamente mediteraneană, arealul său cel mai nordic situându-se în zona Babadag.

La Fântânița – Murfatlar poate fi întâlnit în câteva pâlcuri reduse, din păcate, ca suprafață. Mozaicul de floră, mozaicul de specii de arbori este extrem de divers, iar acesta a fost primul motiv pentru care, în 1974, zona a fost declarată rezervație naturală. În afară de arbori, inclusiv florile, care în lunile aprilie și mai sunt într-o adevărată explozie, reprezintă un punct de atracție.

Sunt foarte multe specii autohtone de orhidee, de maci, binecunoscuta rușcuță (Adonis vernalis), pe care o regăsim și în alte zone, dar aici are câteva pâlcuri destul de dese, cu galbenul ei foarte aprins. De asemenea, putem întâlni bujorii, cei de stepă, dar și bujorii comuni, care sunt în zona de pădure și în luminișurile din această pădure, oferă interlocutorul CTnews alte câteva motive pentru a vizita această rezervație unică.

Nu în ultimul rând, cel de-al patrulea pilon de forță al punerii în valoare a zonei Murfatlar îl reprezintă turismul de tip istorico-ecumenic. Situată în centrul vechii localității, Biserica Nașterea Maicii Domnului reprezintă o capodoperă arhitectonică, declarată monument istoric.

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Murfatlar este monument istoric, decretat în anul 2004, prin ordin de ministru, construcția ei fiind în totalitate de piatră, adusă din cariera din apropierea satului, iar pilonii de la intrarea în biserică, stâlpii de susținere, sunt făcuți din piatră, aduși din localitatea Adamclisi, ca și piatra de pe biserică, povestește preotul paroh Alexandru Lupașcu.

Biserica a fost ctitorită în anul 1906, când se sărbătoreau 40 de ani de la alipirea Dobrogei la Principatul României. Construcția începuse în 1903, după planurile arhitectului D.Bănescu, biserica fiind realizată în formă de corabie, simbolizând Corabia lui Noe (care a salvat omenirea de la potop), îmbinată cu forma de cruce a Mântuitorului Isus Hristos.

În decursul existenței sale, biserica a rezistat celor două războaie mondiale, fiind și adăpost pentru populația locală, a trecut peste devastatoarele cutremure din 1940 și 1977, chiar dacă a fost serios avariată. De fiecare dată, însă, au existat preoți care au reușit să mobilizeze comunitatea locală și să refacă biserica.

Îi invităm cu dragoste pe toții cei care doresc să viziteze acest monument istoric, îi așteptăm mereu aici, în mijlocul nostru, pentru că biserica noastră are o istorie frumoasă, o încărcătură frumoasă, dat fiind faptul că a prins cele două războaie mondiale și avem ce povesti. Biserica noastră a suferit mult, dar acum se bucură, lansează invitația preotul paroh.

Așadar, Murfatlarul oferă variate atracții pentru cei dispuși să-și petreacă câteva ore aici, fie că vor tranzita zona, fie că își programează o zi din concediul petrecut pe litoral.

Nu trebuie uitat că zona cuprinde și cea mai spectaculoasă porțiune a Canalului Dunăre-Marea Neagră, săpat direct prin dealurile de cretă din Valea Carasu. Merită menționate alte câteva locații cu reverberații istorico-culturale din orașul Murfatlar, precum Conacul lui Kogălniceanu (care găzduiește o grădiniță, în prezent), Geamia  (să nu uităm că pentru mai bine de 400 de ani, Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană), dealurile de cretă cu viță de vie, turnul de apă și gara Murfatlar.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația Constanța NEWS, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*