FOTO VIDEO Primăria Cumpăna sprijină fermierii locali să cultive produse eco. Primarul Mariana Gâju: “Ne ocupăm de tot ce înseamnă documentele de înscriere, de solicitare, de tot”

Primăria Cumpănă sprijină fermierii să cultive produse bio. FOTO Adrian Boioglu

Stiţi care este diferența între legumele “bio”, “eco” și “organice”? Niciuna. Toţi aceşti termeni definesc unul și acelaşi lucru: producție agricolă obținută fără folosirea de substanțe chimice și/sau intervenţii genetice şi în armonie cu mediul înconjurător. Moda produselor eco și beneficiile pe care le aduc sănătății i-a cuprins în ultimi ani și pe români, astfel încât marile magazine s-au repliat urgent și au făcut loc pe rafturile lor produselor naturale, cultivate de fermierii locali. Iar cea mai substanțială inițiativa le aparține francezilor de la Carrefour care au lansat un program denumit “Creștem România BIO”. Este gândit pe termen lung și îi susține pe agricultorii români care vor să treacă la agricultura eco, iar Constanța are destui fermieri care vor și pot face asta, doar că trebuie organizați un pic.

Recent s-a desfășurat la Cumpăna o conferință exact pe această temă, unde agricultorii care deja obţin producții eco și organice au povestit celorlalți din experiențele lor pe această piață. Primăria Cumpăna vrea să faciliteze înscrierea a cât mai mulți săteni în programul “Creștem România BIO” pentru că are localnici cu suprafețe însemnate de teren care pot susține producții multe și de calitate. Oamenii aceștia trebuie identificați și ajutați să intre în program, pe piața foarte ofertantă a agriculturii ecologice.

“Eu. în calitate de reprezentant al unei comune cu 18 mii de suflete și care deși nu are solarii întinse, îmi doresc să le venim în ajutor producătorilor agricoli și prin filiera noastră a Asociației Comunelor din România. Filiala județeană Constanța i-a atras de partea sa pe reprezentanții Carrefour auzind că ei au inițiat acest proiect în urmă cu 3 luni de zile, “Creștem România BIO” și că merg acolo la producător, direct pentru a încheia contractele și a le ridică produsele de la fața locului. Noi ne ocupăm de tot ce înseamnă documentele de înscriere, de solicitare, de tot. Noi o să-i identificăm pe oamenii care vor să-și construiască solarii unde dețin terenurile și putem să le venim în ajutor asigurându-le desfacerea. Vine specialistul Carrefour, verifică calitatea produselor și atunci au siguranța că încheie contractul de preluare pe tot parcursul anului, produselor realizate” spune primarul din Cumpăna, Mariana Gâju.

Odată intrați în programul “Creștem România BIO” fermierii vor trebui să respecte cu strictețe regulile impuse pentru ca la fnal produsele lor să primească eticheta BIO.

Nu au voie să folosească hibrizi modificați genetic, nu au voie să stropească cu fertilizanți de sinteză, nici nu vor trata culturile cu pesticide de sinteză , nu vor utiliza hormoni și stimulatori de creștere și nici antibiotice. Și astea sunt doar în faza de producție. Cei care vor să și proceseze marfa trebuie să uite de aditivii alimentari. Nu sunt multe reguli, dar sunt foarte stricte, însă odată aplicate, la finalul ciclului de producție fermierul știe că are piața de desfacere asigurată. Hypermarketul vine și îi ia toată marfa de la poartă. În felul acesta se elimină una din marile probleme neplăcute din agricultură; veriga intermediarilor, sau “samsarii” cum îi știu țăranii.

“Situația e într-adevăr delicată. Eu produc marfă și am anumite cheltuieli de producție care însumeaza niște bani și dacă eu nu-mi vând marfa cu o anumită valoare adăugată nu pot să mai trăiesc la anu’. Din păcate, se practică această metodă, dar eu am trecut peste acest impediment și am impus eu prețul celui care-mi cumpără marfa. Mai mult decât atât, ne-am înțeles că el să nu aibă un adaos mai mare de 30-40%” spune inginerul Marius Boroi, legumicultor din satul Grădina.

Agricultură ecologică înseamnă mai mult decât sănătate în farfurie: ea duce la o dezvoltarea durabilă, și la creștere economică cu valoare adăugată mare. Însumate,cele două au un final fericit: sporirea interesului pentru spaţiul rural. De aceea primăria din Cumpăna a luat inițiativa de a-i găsi pe doritorii care vor să facă agricultură ecologică și să-i organizeze în grupuri asociative. Marii retaileri nu mai discuta de ceva timp cu persoanele fizice (producătorii cu certificare în regulă) și fac înțelegeri doar cu Cooperative sau cu Asociații de Producție.

“Eu nu-mi vând niciodată marfa la samsari, am căutat soluții dintotdeauna. Am fost mic la început, acum zece ani îmi vindeam marfa pe terenul pe care mi-am făcut și ferma, la șoseaua națională. Când am dat de gustul legumiculturii că se câștigă bine și este de viitor, atunci am mărit suprafața și m-am redirecționat către marii retaileri. Le-am cerut ajutor și o parte mi-au răspuns da (pe atunci eram persoană fizică cu carnet de producător). Între timp lucrurile s-a schimbat și-am fost obligați să ne reorganizăm pentru că nu au mai vrut să ia marfă direct de la persoane fizice și mi-au spus: de la anul nu va mai putem prelua marfă; trebuie să va organizați singur. Ori vă faceți firmă… Și-atunci am spus: mai am o firmă, mai bine facem o cooperativă. Am chemat câțiva băieți, ne-am asociat și de-atunci suntem împreună” spune Mihai Petre, președintele Cooperativei Dobrogea.

Ca să obțină certificarea produselor eco, agricultorii trebuie să aibă terenuri naturale, ecologice, fără reziduuri de substanțe chimice din trecut remanente în straturile de adâncime. Iar asta se obține în timp. Cercetătorii au demonstrat ca un teren agricol pe care s-a practicat agricultură intensivă de tip industrial, se “curăţă” în aproximativ doi ani de zile, timp în care fermierul nu trebuie să mai folosească niciun produs chimic. Acești doi sunt cei mai grei: pe de o parte culturile agricole nu mai sunt “ajutate” cu nicio substanță de creștere , iar pe de altă parte nici nu sunt denumite “eco” sau “bio” pentru că solul încă are urme de îngrășăminte sau pesticide din trecut. Această perioadă de doi ani, se numește peioada de conversie a terenului în ecologic. Rezumând, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic” exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani.

Am început articolul nostru încercând să clarificăm niște termeni între care nu există nicio diferență, ei însemnând același lucru.  Totuși, ei sunt utilizați în funcție de regiune și țară: „Organic” este folosit cu precădere în spațiul anglo-saxon – de exemplu organic food. „Bio” este folosit cu precădere în spațiul franco-german – de exemplu agriculture biologique.  Iar în țara noastră, pe sigla de certificare se scrie “Agricultură Ecologică”.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*