FOTO VIDEO Mai multe păsări reabilitate la Delfinariul din Constanța au fost eliberate în mediul lor natural

Mai multe păsări reabilitate au fost eliberate în mediul lor natural

Mai multe păsări reabilitate la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, după ce fuseseră aduse rănite sau pentru că erau pui prea mici să se descurce singuri, au fost eliberate înapoi în mediul natural. Este vorba de două cucuvele, un vânturel și un erete de stuf.

„Ne-am luat la revedere de la două exemplare de cucuvea și unul de vânturel și un erete de stuf. Ne bucurăm să îi anunțam pe cei care i-au adus la noi că acum se pot descurca singuri în natură. Zbor lin și viață frumoasă!”, a comentat pe Facebook Angelica Curlișcă, șefa secției Delfinariu din cadrul CMSN Constanța.

Ea se ocupă de păsările rănite aduse de oameni la complex și, după ce acestea se fac bine, le eliberează mereu în natură.

„Ieri (luni – n.r.) am eliberat un vânturel, două cucuvele și un erete de stuf. Eretele fusese adus la jumătatea lunii august, vânturelul de la începutul lunii iulie, iar cucuvelele le-am primit în iunie. Păsările sunt aduse la noi de oameni care le găsesc rănite, sau când sunt pui. Cum a fost cu cucuvelele, una avea probleme cu una dintre aripi și nu putea să zboare, iar cealaltă era un puiuț care nici nu-și schimbase penele. Vânturelul a fost adus de cineva care l-a găsit tot pui și nu putea să zboare și l-a adus la noi. Eu mă ocup de ele și încerc să fac cât de mult pot ca să le pun pe picioare. Nu întotdeauna îmi reușește, dar atunci când eforturile dau roade și ele se pun pe picioare și pot zbura și vâna, le dăm drumul în natură”, a explicat specialistul CMSN.

Angelica Curlișcă, șefa secției Delfinariu din cadrul CMSN Constanța. FOTO Facebook

Ea a povestit că încearcă, pe cât posibil, să ducă păsările înapoi în zona din care provin sau, cel puțin, conform zonei de habitat.

„După ce se pun pe picioare, pleacă. Sunt eliberate în natură, conform zonei de habitat. Eretele de stuf, unde ai stuf, normal. Am profitat de o delegație pe care am avut-o în Tulcea și i-am dat drumul pe unul din lacurile de la Dunăre. Așa e frumos, nu? Dacă tot îl duci acasă, îl duci acasă la el … La fel cucuvelele, le-am dat drumul în Pădurea Babadag, pentru că e mediul lor natural”, povestește ea.

Angelica Curlișcă spune că legislația în vigoare obligă ca păsările care sunt aduse din sălbăticie să fie eliberate înapoi în natură. Acestea nu pot fi transformate în animale de companie, iar dacă după vindecare se pot descurca pe cont propriu, trebuie să fie eliberate. Dar acest lucru nu este întotdeauna posibil.

„Legislația spune că păsările răpitoare nu au voie să fie ținute în captivitate. Dacă sunt aduse din natură, dacă nu mai sunt rănite, trebuie să fie eliberate. Dar sunt și situații când nu se poate. Avem, spre exemplu, un buteo (șorecar – n.r.) căruia i s-a amputat vârful aripii pentru că era pe cale să-și piardă aripa. Și atunci acesta nu mai poate să fie eliberat pentru că nu are cum să vâneze și moare. La fel, am un șoim al rândunelelor care are o problemă la un ochi. El zboară dar, dacă îi dau drumul, nu poate să-și prindă prada și moare de foame. Și atunci aceștia rămân la noi”, afirmă șefa secției Delfinariu din cadrul CMSN Constanța.


Ea spune că, după ce eliberează păsările, momentele filmate sunt postate apoi pe pagini de socializare pentru ca oamenii care le-au adus și se întreabă ce s-a întâmplat cu ele să poată vedea că există un final de poveste fericit.

„Atunci când eliberez păsările încerc să le pun și pe Facebook pentru ca oamenii care le aduc să poată vedea că acestea s-au făcut bine. Când am posibilitatea să le fac o bucurie, să poată vedea că animalele pe care le-au salvat s-au pus pe picioare, atunci pun să le vadă lumea și să se simtă bine că au făcut o faptă bună. Noi ne străduim cât putem și, când reușim, ne bucurăm să împărțim reușita cu toată lumea”, a mai spus Angelica Curlișcă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*