În cadrul seriei ”Viață și sănătate”, dr. Elena Tunariu, medic specialist pneumologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital, a răspuns întrebărilor jurnalistului Paul Alexe, tema abordată fiind dispneea la efort, cauzele care duc la apariția acestui simptom, modul în care își pune amprenta asupra calității vieții celor afectați și investigațiile ce trebuie efectuate pentru a obține un diagnostic cât mai precis, astfel încât pacientul să poată urma un tratament eficient.
„Dispneea la efort este acel simptom când vreau să fac un efort și, de cele mai multe ori, mă limitează ceva pe partea de plămâni, nu mai pot respira. Se numește dispnee și reprezintă faptul că la un efort simt nevoia să mă opresc mult mai devreme decât aș fi făcut-o în urmă cu ceva timp sau, dacă am pe cineva cu mine, cam de aceiași vârstă, cu aceiași condiție fizică, și observ că eu mă opresc mult mai repede din acel efort față de persoana de lângă mine, iar acest lucru mă face să-mi pun niște semne de întrebare…”, explică dr. Elena Tunariu, modul de manifestare al dispneei la efort.
Evident, sunt mai multe cauze care pot duce la apariția acestui simptom, iar din momentul în care manifestă vine „la pachet” cu o serie de schimbări în ceea ce privește calitatea vieții celui afectat.
„Cauzele sunt multiple în cazul dispneei la efort. Pot fi de natură cardiacă, inima, care este pompa noastră și pune sângele în mișcare, poate să țină de plămân, cel care trebuie să-mi dea oxigenul necesar de a menține efortul respectiv. Deasemenea, poate să fie de mușchi, nu mă mai ajută în a susține efortul, pot fi o multitudine de cauze.
Dispneea poate să apară când am presiune crescută la nivelul vaselor din plămân, cel care trebuie să-mi aducă oxigenul necesar menținerii activității fizice, iar în momentul în care apare un dezechilibru între cât sânge vine în plămân și cât oxigen trece din aer, în sânge și mai departe să fie transmis către toate organele care depind de acest lucru, atunci apare imposibilitatea de a menține un efort pentru mult timp. Lucrul acesta, bineînțeles, mă afectează, pentru că suntem persoane active și dorim să ne continuăm același mod de viață de până atunci. Dacă, dintr-o dată, activitățile simple pe care le făceam ajung să mi se pară o corvoadă, să am probleme din a le face, atunci am nevoie de ajutor, de cineva care să stea cu mine și să mă ajute în realizarea unor activități considerate, până atunci, banale”, spune medicul specialist.
Dată fiind multitudinea de cauze ce pot conduce la diagnosticarea cu dispnee la efort, de foarte multe ori pacienții ajung la medicul specialist pneumolog după ce au trecut pe la alți medici specialiști, care descoperă manifestări ale simptomului de dispnee cu ocazia efectuării altor investigații medicale.
„Când se pune diagnosticul de hipertensiune pulmonară, acest lucru se vede cel mai ușor la o ecografie cardiacă, pentru că analizăm camerele inimii, iar când apare întrebarea de ce are pacientul o hipertensiune pulmonară, adică presiuni crescute în inima dreaptă, vrem să știm dacă este o afecțiune de cord, o afecțiune de plămân, o afecțiune dată de un alt organ, și atunci avem nevoie de foarte mulți specialiști. De cele mai multe ori, pacienții vin pe linia cardiologică, printr-o evaluare ecocardiografică se văd presiunile crescute și se pune întrebarea de ce sunt așa și se trimite mai departe pacientul. Astfel de la colegii mei de pe alte specialități, din OCH, pacientul ajunge la mine și la colegele mele specialiste de pneumologie și investigăm dacă poate fi o problemă de plămân”, spune dr. Elena Tunariu.
Conform medicul specialist pneumolog, mai sunt și alte patologii care pot da această afecțiune, precum un trombembolism anterior, astfel pot veni pentru investigații pacienții chirurgicali sau care au fost mult timp imobilizați neurologic. De asemenea, poate fi o problemă de boli gastroenterologice, precum unele infecții virale, cum ar fi HIV, sau afecțiuni la nivelul ficatului, iar pacientul să acuze în plus oboseală la efort.
Astfel, pacientul este trimis mai departe pentru investigații, iar un spital multidisciplinar precum Ovidius Clinical Hospital oferă avantajul de a oferi pacientului posibilitatea de a efectua toate investigațiile într-un singur loc, ceea ce scurtează timpul în care acesta va beneficia de un diagnostic și de tratamentul cel mai eficient.
„Fiind un simptom care apare la efort, ne sunt necesare atât investigații în repaus, precum un consult multidisciplinar de inimă, de plămân, ecocardiografia, investigații imagistice, investigații în timpul somnului, pentru că patologia aceasta poate să apară și la pacienți cu tulburări de ventilație în timpul somnului, pacienți care au un indice de masă corporal mult prea mare și fiind foarte grei obosesc repede la deplasare. Deasemenea, sunt făcute investigații la efort, deoarece vrem să știm exact când apare lipsa de aer, când apare oboseala. Dacă este un efort comparabil cu cineva sănătos sau este mai degrabă la un efort mult sub ce ar fi trebuit să facă persoana respectivă”, explică dr. Elena Tunariu.
Dintre toate investigațiile, conform medicului specialist, cele mai eficiente pentru depistarea simptomului de dispnee la efort sunt cele imagistice, care reprezintă un mare pas înainte în comparație cu investigațiile așa-zis „tradiționale”.
„Testele imagistice sunt foarte importante, mai ales că există o categorie de boli care dau hipertensiune pulmonară și se pot diagnostica doar imagistic, cum ar fi trombembolismul pulmonar, reprezentat de un cheag de sânge în vasul de la plămân, și aici trebuie să știu exact cât de afectate sunt vasele din plămân și de ce apare o presiune crescută la nivelul lor, ceea ce n-ar fi fost posibil în abordarea tradițională.
O radiografie nu-mi dă aproape nicio informație despre vasele de sânge din plămân, eventual le văd mărite sau nu, dar nu pot spune exact cauza, de ce sunt mărite, ce s-a întâmplat la nivelul lor. În schimb, CT-ul cu substanță de contrast îmi oferă toate aceste informații”, spune dr. Elena Tunariu.
Tot pentru a avea garanția unui diagnostic cât mai complet, pacienții cu dispnee la efort, care se adresează OCH, au la dispoziție și opțiuni de investigații cardiace.
„Echipa de cardiologi din OCH este una foarte experimentată, care are la dispoziție foarte multe posibilități de investigație și tratament, de la cele simple, consultul și ecocardiografia, până la cele de efort, cu ecocardiografia de efort inclusă, pentru a vedea exact presiunile la nivelul inimii.
De asemenea, avem o echipă multidisciplinară care asistă la un test de efort cardiopulmonar, unde putem testa atât funcția inimii, cât și funcția plămânului, a schimbului gazos, între cât oxigen iese din plămân în sânge și cât bioxid de carbon ajunge să fie eliminat. Avem posibilitatea investigațiilor invazive, prin care să vedem exact o patologie de vase de sânge, mai exact de artere coronare și să știu ce pot face să împiedic acest lucru”, a adăugat dr. Elena Tunariu.
În cazurile de dispnee la efort cauzate de un indice de masă crescut, pacientul trebuie să intervină asupra stilului de viață pe care îl are, iar aici intervin specialiștii în nutriție, care pot propune diferite scheme de dietă care să ajute la pierderea controlată în greutate.
„Dacă vorbim despre oboseală la efort mai mult de o decondiționare fizică printr-un indice de masă corporal crescut, atunci clar nu-mi mai pot susține efortul de dinainte și poate am nevoie de ajutor pentru că singur nu mă mai descurc, atunci intervin colegele de la departamentul de nutriție, diabet, prin a da sfaturi, a propune diferite scheme de dietă în ideea de a slăbi, de a pierde din masa corporală în exces și de a putea rămâne cât mai mobil.
Odată ce îmi este greu să-mi susțin efortul, efectul ar fi să nu-l mai fac și atunci intru într-un cerc vicios în care mă mișc mult mai puțin și voi lua în greutate, pentru că rar îmi schimb și modul de alimentație. Primul obicei care se schimbă este cât efort depun și cu cât încep să depun mai puțin efort, din varii motive, cu atât voi lua în greutate pentru că nu-mi adaptez nevoile calorice la cât consum și atunci prefer să mănânc la fel, dar ajung să ard mai puțin. Astfel, voi avea un surplus de calorii care se va răsfrânge asupra creșterii greutății”, explică medicul specialist.
În cele mai multe cazuri, dispneea la efort se tratează medicamentos, însă există și cazuri în care este necesară intervenția chirurgicală.
„Singura categorie care implică o intervenție chirurgicală este cea în care există cheaguri de sânge în vasele de la plămâni, care ajung să se lipească de pereții vaselor și altfel nu putem scăpa de ele. Aici intervine chirurgul cardiovascular, care va opera și va elimina cheagul respectiv.
În schimb, dacă vorbim despre categoriile care țin de afecțiuni cardiace, afecțiuni de plămân sau afecțiuni cronice infecțioase, gastroenteorologice, aici intervin colegii din celelalte departamente, să optimizeze tratamentul bolii de plămân sau de inimă, de ficat. Mai este o categorie, în care vorbim despre boli ereditare, familiale, prin mutații genetice”, a mai spus dr. Elena Tunariu.
În general, aceste tratamente sunt destul de costisitoare, însă, din fericire, în România există posibilitatea de a accesa aceste medicamente, care pot ajunge la câteva zeci de mii de euro pe lună, prin intermediul programelor naționale.
În cadrul Ovidius Clinical Hospital pot fi efectuate majoritatea investigațiilor pentru prevenție și a intervențiilor pentru a trata orice afecțiune din stadiu incipient.
Pacienții care doresc o programare la Ovidius Clinical Hospital pot lua legătura cu spitalul la telefon (0241 480 400 și 0241 766 624), e-mail (office@ovidius-ch.ro) sau direct la adresa spitalului (Ovidiu, Constanța, DN 2A, km 202+880).
Pentru mai multe amănunte, se poate accesa site-ul www.ovidius-ch.ro.
Be the first to comment