Cum poate fi eliberat actul de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România

Cetăţenii români posesori de pașaport CRDS, ce atestă domiciliul acestora în străinătate, care doresc să-şi schimbe domiciliul în România se prezintă personal la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea unde doresc să-și stabilească domiciliul, cu următoarele documente:

cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;

certificatul de naştere;

certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;

hotărârea de divorţ definitivă/certificat de divorţ însoţit de convenția privind stabilirea domiciliului și încredințarea minorului după caz;

certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cu solicitantul actului de identitate;

dovada adresei de domiciliu; Dacă solicitantul nu este titularul spațiului de locuit este necesară prezența proprietarului care va prezenta actul de proprietate și actul de identitate.

paşaportul românesc valabil sau expirat, cu menţionarea statului de domiciliu, în original şi copia filei conţinând date personale, sau certificatul de cetăţenie română;

actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberat/eliberate de către autorităţile străine;

documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

Documentele se prezintă în ORIGINAL – nu se acceptă copii legalizate

Certificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române sau de misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din străinătate.

În situaţia în care numai unul dintre părinţi își schimbă domiciliul din străinătate în România, împreună cu copiii minori, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în formă autentică la notarul public român/la misiunea diplomatică ori oficiul consular al României din străinătate, sau copia hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă, irevocabilă, învestită cu formula executorie, prin care copiii au fost încredinţaţi părintelui care schimbă domiciliul în România.

Deoarece cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu, fie în România și dețin carte de identitate, fie în străinătate și dețin pașaport CRDS, la data înmânării actului de identitate, ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, lucrătorul S.P.C.L.E.P. anulează paşaportul CRDS și-l restituie titularului.

Recunoșterea paternității

În actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în cazul stabilirii filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi încuviinţarea purtării numelui precum și în cazul contestării recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;

Declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei.

Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

Recunoaşterea făcută la înregistrarea naşterii sau ulterior de tatăl copilului născut în afara căsătoriei se face după cum urmează:

1. a) prin declaraţia scrisă, dată în faţa ofiţerului de stare civilă;
2. b) prin înscris autentic, în faţa notarului public sau a instanţei judecătoreşti;
3. c) prin testament.

Declaraţia de recunoaştere a unui copil din afara căsătoriei autentificată se poate depune, după înregistrarea naşterii, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de domiciliu, care o va trimite la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ- teritoriale care are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut, pentru a se face menţiunea de recunoaştere pe marginea actului respectiv; declaraţia de recunoaştere făcută de un cetăţean străin se depune, personal sau prin împuternicit cu procură specială, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut.

În cazul recunoaşterii prin testament, persoana interesată depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de domiciliu o copie legalizată, în extras, a testamentului, cuprinzând textul prin care se face recunoaşterea.

Menţiunea de recunoaştere poate fi înscrisă şi din oficiu, în baza comunicării biroului notarial care a efectuat autentificarea declaraţiei sau a testamentului.

Înscrierea hotărârilor judecătoreşti, definitive şi irevocabile, privind stabilirea paternităţii, contestarea recunoaşterii, încuviinţarea purtării numelui sau de tăgăduire a paternităţii ori contestarea filiaţiei faţă de mamă se face, la cererea persoanelor interesate, prin menţiune pe marginea actului de naştere al titularului acestuia.

În situaţia în care ulterior, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai acestuia, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora.

După operarea menţiunii de recunoaştere, de contestare a recunoaşterii, de stabilire a filiaţiei sau de tăgăduire a paternităţii ori de contestare a filiaţiei faţă de mamă, se retrage certificatul de naştere şi se eliberează alt certificat, cu noile date de stare civilă.