CET-ul a trecut, oficial, din administrarea statutul român, în cea a Constanței

CET Palas. FOTO: Primăria Constanța

Guvernul României a aprobat trecerea bunurilor mobile și imobile ale Centralei Electrice de Termoficare „CET Palas” din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Energiei în domeniul public al municipiului Constanța. Predarea-preluarea bunurilor se va realiza în baza unul protocol încheiat între Ministerul Energiei și Municipiul Constanța în maximum 30 zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii.

„Astăzi ( vineri, 23 iunie – n.r.) am bifat o reușită uriașă. Prin Hotărâre de Guvern, CET-ul a trecut, oficial, din administrarea statutul român, în cea a Constanței. După înlocuirea conductelor, venim cu construirea unui nou CET și, automat, cu un sistem centralizat de termoficare nou, modern, eficient și, mai ales, funcțional. Pentru prima oară în România se întâmplă așa ceva, ocazie cu care mulțumesc Guvernului României și tuturor acelora cu care am cooperat pentru a realiza acest lucru. Reamintim că, la Constanța se va construi primul CET din țară finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul Ministerului Economiei, pentru care a fost semnat contractul de finanțare”, a comentat primarul Constanței, Vergil Chițac, pe pagina personală de Facebook.

El susține că, în ultimii doi ani și jumătate, orașul Constanța a parcurs o transformare semnificativă, îndepărtându-se de „festivalurile de prost-gust”, iar noua administrație a prioritizat investițiile istorice și proiectele vitale pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a orașului și infrastructura de bază necesară pentru o funcționare eficientă.

„Ani la rând, zeci de ani chiar, Constanța a stat pe prima pagină a ziarelor cu festivaluri de prost-gust, cu circ și cu incompetență administrativă crasă. Așa am ajuns unde am ajuns. De doi ani și jumătate, am schimbat paradigma. Investiții istorice intră în structura și configurația orașului, în infrastructura de bază fără de care nu poate funcționa. Sigur, poate nu sunt la fel de spectaculoase precum penele de carnaval din Mamaia, dar sunt vitale și imposibil de negociat”, a mai scris edilul.

Vergil Chițac susține că orașul nu a moștenit niciun proiect major, esențial sau inovator din ultimii 20 de ani, dar, cu toate acestea, el și colegii săi din Primărie s-au angajat să facă lucruri care „contează cu adevărat pentru oraș”, având în vedere interesele Constanței pentru deceniile viitoare.

„Constanța de astăzi nu a moștenit absolut niciun proiect major, esențial, inovator din ultimii 20 de ani. În același spirit, dacă ceea ce facem noi astăzi e bine sau nu, numai timpul ne-o va spune. Nu avem un mandat deloc ușor, nici eu, nici colegii din Primărie. Dar ne-am asumat să facem lucrurile care contează cu adevărat pentru acest oraș, indiferent de consecințele conexe. Investiții și proiecte nu numai pentru Constanța de azi, ci mai ales pentru Constanța următoarelor decenii”, a precizat primarul Constanței.

Proiectul, „Sursă de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța”, depus în cadrul PNRR, Măsura de investiții 3 – Dezvoltarea de capacități de producție pe gaze, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate vizează reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.

Prin acest proiect se asigură construcția unei unități de producție a energiei termice și electrice în cogenerare de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, cu utilizarea gazului natural, cu posibilitatea viitoare de a introduce în amestec hidrogen produs din resurse regenerabile (hidrogen verde).

Noua sursă va include următoarele:

  1. Instalație de cogenerare de înaltă eficiență formată dintr-un număr de 5 motoare termice cu ardere internă și generator electric, cu funcționare pe gaz natural (MT sau G-CHP);
  2. Instalație de producere a apei calde și aburului formată dintr-un număr de 4 cazane de apă caldă pe gaz natural și 2 cazane de abur pe gaz natural;
  3. Echipamentele, sistemele și instalațiile auxiliare necesare noii surse, respectiv:
  • sistemele de pompare a fluidelor;
  • schimbătoarele de căldură pentru transferul termic;
  • degazoarele termice pentru tratarea apei de alimentare a cazanelor și a apei de adaos în rețeaua de termoficare;
  • cazanele de producere a aburului necesar în cadrul proceselor tehnologice ale noii surse (degazare, inertizare, curățire, etc);
  • sisteme de monitorizare a emisiilor la coș;
  • sisteme de reducere a emisiilor poluante;
  • stația electrică de transformare aferentă noii surse;
  • acumulatorul de căldură pentru maximizarea eficienței de exploatare a instalației de cogenerare de înaltă eficiență;
  • forajele de apă necesare operării independente de alte surse de alimentare.

Valoarea totală a proiectului este de 742.921.672,15 lei. Construcția va fi realizată în curtea vechiului CET, iar capacitatea instalată în cogenerare de înaltă eficiență pe gaz flexibilă va fi, conform proiectului, de 97 MW.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*