„Sea Shield 21”, secvență întrunită româno-poloneză desfășurată de artileria de coastă

„Sea Shield 21”, secvență întrunită româno-poloneză desfășurată de artileria de coastă. FOTO SMFN

Una dintre secvențele terestre ale Exercițiului multinațional „Sea Shield 21”, organizat de Forțele Navale Române, se desfășoară, până pe 29 martie, în poligonul de la Capu Midia. Trei detașamente mobile de lansare rachete ale Forțelor Navale Române și o baterie de rachete de coastă a Forțelor Navale Poloneze acționează conjugat, pentru respingerea forțelor inamice din proximitatea litoralului.

Potrivit Statului Major al Forțelor Navale (SMFN), marinarii militari polonezi participă, pentru prima dată la acest exercițiu, cu un sistem mobil de rachete sol-navă „Kongsberg”, iar prezența acestora în România reprezintă un bun prilej pentru marinarii militari români de a-și armoniza procedurile operaționale pentru lupta cu rachete de coastă împotriva navelor de suprafață.

„Obiectivul principal al activităților de instruire româno-poloneze reprezintă asigurarea unui răspuns adecvat aliat pentru prevenirea, descurajarea și respingerea unor potențiale agresiuni pe flancul estic al NATO. Rachetiștii navali români și polonezi au ocupat poziții de lansare, în raionul terestru de pe litoral Sinoe – Vadu – Midia, unde au executat activități de recunoaștere, de verificare a stării căilor de comunicații și a terenului, precum și antrenamente de comunicații și de identificare ținte, de ambarcare-debarcare rachetă de exercițiu și de lansare rachete cu start fictiv asupra navelor de suprafață cu rachete de tip P21 și P22, care pot lovi ținte aflate la distanțe de 40 de mile marine de țărm, și cu rachete de tip Naval Strike Missile, cu bătaie maximă de până la 100 de mile marine”, au precizat reprezentanții SMFN.

Pe perioada dislocării în poligonul de la Capu Midia, rachetiștii navali români și polonezi și-au desfășurat activitatea, 24 de ore din 24, în condiții similare cu cele ale unei operații militare navale NATO de răspuns la o criză geopolitică în regiune, iar cadrul tactic a asigurat consolidarea interoperabilității unor forțe aliate.

Potrivit surselor istorice, prin Ordinul Comandamentului Marinei Regale nr. 663 din 12 martie 1941, a luat ființă Comandamentul Artileriei de Coastă, însă evoluția artileriei de coastă pe meleagurile noastre a început cu câteva sute de ani mai înainte, în secolul al XV-lea, când Țara Românească și Moldova au utilizat pentru prima dată artileria în luptele de apărare a cetăților dunărene, și a continuat până în anul 1960, când regimul comunist din România a desființat artileria de coastă, ca gen de forță, din structura Marinei Militare Române. Cinci ani mai târziu, în anul 1965, a reapărut în structura Forțelor Navale Române prima unitate de artilerie de coastă (Divizionul 160), la Vama Veche, iar în anul 1978 a fost înființat Divizionul 545 Artilerie de Coastă la Capu Midia, ambele unități fiind în subordinea Diviziei 42 Maritime. În anul 2001, au fost, din nou, desființate aceste structuri, iar artileria de coastă a României a încheiat un alt capitol al istoriei sale.

Tradiția celor două divizioane de Artilerie de Coastă ale Forțelor Navale a fost preluată, în anul 2017, de Divizionul 508 Rachete de Coastă înființat la Mangalia, structură subordonată Comandamentului Flotei și destinată nimicirii sau neutralizării navelor de suprafață ale inamicului, independent sau în cooperare cu alte capabilități militare sau categorii de forțe.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*