Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel în Arhiepiscopia Tomisului

Catedrala Sf. Apostol Petru și Pavel. FOTO Arhiepiscopia Tomisului

Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr. și a primit la Botez numele de Simon. El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creștinismul în țara noastră. Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos, devine apostol și primește misiunea de a vesti tainele împărăției lui Dumnezeu și de a împărtăși harul divin.

La rândul său, Sf. Apostol Pavel s-a născut în cetatea Tars și a primit numele de Saul. A studiat Vechiul Testament și a devenit apărător al Legii Vechi și aprig prigonitor al creștinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ștefan, când păzește hainele ucigașilor. Pe când mergea la Damasc, pentru a-i prigoni pe creștini, aude glasul lui Hristos care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”. După revelație se convertește la creștinism. Episcopul Damascului, Anania, l-a botezat pe la anul 34-35 d. Hr. și a primit numele Pavel. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că „este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.

În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii Apostoli au fost martirizați la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.

Astfel, pe 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cu acest prilej, vineri, 29 iunie, în ziua hramului Catedralei arhiepiscopale „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța, Înaltpreasfințitul Teodosie îl va avea oaspete pe IPS Alexei, Arhiepiscop de Balta și Ananiev. Cei doi ierarhi, împreună cu preoți și diaconi, vor oficia slujba de Sfințire Mică a Apei (Aghiasma Mică), începând cu ora 6.00, urmată, de la ora 6.30, de Taina Sfântului Maslu, iar de la ora 8.00 vor săvârși Sfânta Liturghie în altarul de vară. Credincioșii vor putea cinsti și moaștele Sf. Mucenițe Sofia cu fiicele ei, Elpis, Agapis și Pistis, aduse din Mitropolia Tesalonicului, Grecia, cu binecuvântarea IPS Antim, Mitropolit al Tesalonicului, de o delegație condusă de către arhimandrit Antonios Pakalidis.

Istoricul Catedralei arhiepiscopale

Zidită între anii 1883-1885, Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a suferit deteriorări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Constanței Chesarie Păunescu și al Patriarhului Iustinian Marina. A fost repictată în stil neobizantin cu decorațiuni și motive naționale românești de către pictorul prof. Gheorghe Popescu și de Niculina Dona, din Vrancea. Mobilierul a fost executat după desenele arhitectului Ioan Mincu, la Paris, de către casa André Doré.

Catedrala adăpostește moaște ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, aduse din Orientul Apropiat de către preotul Dimitrie Popescu în anul 1931, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (pictată la mănăstirea Durău, în timpul Episcopului Constanței, Gherontie Nicolau, după icoana făcătoare de minuni Prodromița, aflată la schitul românesc din Sfântul Munte).

Catedrala arhiepiscopală are statut și regim de mănăstire, din anul 2002.

Hram la mănăstirea „Bunavestire și Sf. Mc. Doctori fără de arginți Cosma și Damian”

Duminică, 1 iulie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mucenici Doctori fără de arginți, Cosma și Damian, cei din Roma. Cu prilejul hramului, la mănăstirea „Bunavestire și Sf. Mc. Doctori fără de arginți Cosma și Damian” din satul Gherghina (comuna Mircea Vodă, jud. Constanța), IPS Teodosie va oficia slujba de Sfințire Mică a Apei (Aghiasma Mică) începând cu ora 8.15, urmată de Sfânta Liturghie.

Credincioșii vor putea cinsti și moaștele Sf. Mucenițe Sofia cu fiicele ei, Elpis, Agapis și Pistis.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Luni, 2 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și va face parte din soborul de arhierei care va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Putna.

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare, a fost domnul Moldovei între anii 1457-1504 și a rămas în memoria poporului nostru cu apelativul „cel Mare” datorită calităților sale umane, de om politic, de strateg și de diplomat. Totodată, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării și a creștinismului, dar și inițiativele pentru dezvoltarea culturii au produs admirație din partea unor iluștri contemporani.

Papa Sixtus al 4-lea l-a numit “Athleta Christi”, adică atletul lui Hristos, iar medicul venețian Matteo Muriano îl aprecia ca un om foarte înțelept, îndurător, drept, darnic și iubit de către supușii săi.

Pentru cele 44 de ctitorii de biserici și mănăstiri, dar și pentru calitățile și faptele sale, Biserica Ortodoxă Română a hotărât, în anul 1992, trecerea sa în rândul sfinților, cu data de sărbătorire la 2 iulie, ziua mutării sale către Domnul.

Mormântul sfântului domnitor se află în biserica ctitoriei sale de la mănăstirea Putna.

Lansare film documentar

Tot vineri, de la ora 17.00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” (fostul cinematograf „Republica”, Bulevardul Ferdinand, Constanța) va avea loc lansarea filmului documentar „Preoții români – jertfă și rugăciune pentru Unire”, realizat de către Trinitas TV și jurnalistul Cristina Liberis.

Evenimentul este organizat de către Trinitas TV, Patriarhia Română, în parteneriat cu Arhiepiscopia Tomisului, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I – filiala Constanța.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*