Procesul Arhiepiscopului Tomisului a ajuns la final. Procurorii au cerut condamnarea sa la închisoare cu executare. Curtea de Apel Constanța a amânat pronunțarea pentru 29 mai

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. FOTO Cătălin SCHIPOR

Procesul Arhiepiscopului Tomisului legat de ferma de la Nazarcea a ajuns la final. DNA a cerut în ședința de miercuri de la Curtea de Apel Constanța condamnarea Înalt Prea Sfințitului Teodosie la închisoare cu executare și a cerut ca pedeapsa primită să fie cea mai mare prevăzută de lege. ÎPS spune că este nevinovat și a cerut achitarea. Instanța a amânat pronunțarea în acest dosar pentru data de 29 mai.

La Curtea de Apel Constanța a avut loc miercuri, ultimul termen în dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului este judecat pentru că ar fi obținut pe nedrept fonduri europene pentru ferma de la Nazarcea. Alături de el în dosar au mai fost judecați alți cinci bărbați, patru dintre ei fiind preoți.

DNA a cerut ca pedeapsa cea mai mare din acest dosar să fie primită de Arhiepiscopul Tomisului. Astfel, procurorul anticorupție prezent la ședința de judecată a cerut o condamnare cu executare pentru ÎPS Teodosie, iar cuatumul pedepsei să fie îndreptat către maximul prevăzut de lege. Totodată, în cazul în care va fi găsit vinovat, Teodosie să fie obligat să achite către APIA și prejudiciul din dosar, de aproximativ 1,4 milioane de lei, a mai solicitat procurorul.

De asemenea, DNA a mai cerut ca alți patru inculpați din dosar să fie condamnați, de asemenea, la închisoare cu executare, dar să aibă pedepse mai mici decât Arhiepiscopul Tomisului, în timp ce pentru Ștefan Aurelian a solicitat o pedeapsă cu suspendare, având în vedere că fapta sa a rămas în stadiul de tentativă și nu a fost dusă până la capăt.

Toți avocații inculpaților au cerut Curții de Apel Constanța achitarea inculpaților, considerând că aceștia sunt nevinovați. Arhiepiscopul Tomisului chiar a spus că faptele pentru care a fost trimis în judecată nu există și că nu se simte incriminat de nicio acuzație rechizitoriul procurorilor anticorupție.

Curtea de Apel Constanța a mai spus avocaților că așteaptă și concluzii scrise și că amână pronunțarea pentru data de 29 mai.

Direcția Națională Anticorupție a decis în urmă cu doi ani trimiterea în judecată a Arhiepiscopului Tomisului. Iată comunicatul procurorilor:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

și în stare de libertate a inculpaților:

COJOCARU CIPRIAN-IOAN, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE și BECA STERE, la data faptelor mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

ȘTEFAN AURELIAN, la data faptei mandatar al Arhiepiscopiei Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, împreună cu ceilalți inculpați, a folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.

În documentele prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită „Ferma 3” – Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.

De asemenea, un alt aspect fals prezentat în declarațiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), printre care și evitarea instalării vegetației nedorite, în condițiile în care respectivele parcele erau abandonate și invadate cu astfel de vegetație pe toată durata formulării cererii și obținerii fondurilor.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plățile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei.

Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.392.964 lei.

În cauză s-a dispus instituirea unor măsuri asiguratorii constând în poprirea conturilor deținute de inculpatul Petrescu Teodosie și de persoanele responsabile civilmente, respectiv Arhiepiscopia Tomisului și Așezământul Monahal Sf. Apostol „Andrei”.

Față de fapta de luare de mită reținută anterior în sarcina inculpatului Petrescu Teodosie s-a dispus clasarea cauzei.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*