Tradiția se păstrează indiferent de vremea de afară. În mod tradițional, prima sărbătoare dedicată luptelor tătărești are loc, la începutul lunii mai, la Valu lui Traian. De altfel, cea mai populară formă de practicare a luptelor în zona Dobrogei rămâne kűreş-ul! Adus de tătari în urmă cu aproape un mileniu, kűreş-ul înseamnă lupta dintre doi adversari care se prind reciproc de o centură specifică, fiecare combatant urmărind dezechilibrarea şi punerea la pământ a adversarului, fără să dea drumul prizei.
Se folosesc metode şi tehnici dintre cele mai diverse: cosiri, piedici, aruncări peste şold, tururi de şold, salt cu cârlig, centurări. Confruntarea are loc pe fond muzical, asigurat de instrumente arhaice (daulă – tobă, zurna – un fel de clarinet). Învingătorii sunt răsplătiţi cu premii, constând în: cűlde (obiecte de îmbrăcăminte), bayrak (steag sau creangă împodobită cu îmbrăcăminte, prosoape etc.) sau batal, un berbec castrat reprezentând marele premiu. (aflăm din volumul Istoria sportului constănțean – Lupte, semnat de Claudiu Val, Paul Alexe și Elena Frîncu).
„Luptele tătărești se țin de dinaintea alipirii Dobrogei la România. Este sportul nostru național, suntem singura minoritate care are un sport tradițional și, fiind tătari, nu putea fi decât lupte. Kűreş-ul datează de sute de ani, regulile sunt aproape neschimbate. Înaintea, erau considerate ca antrenament pentru campaniile militare, acum vremurile s-au schimbat, suntem oameni pașnici, integrați în societate, acum tătarii vin cu drag.
Manifestarea de aici, de la Valu lui Traian, cuprinde toate categoriile sociale și etnice, stăm cu toții la masă, tătari, machidoni și români. Noi le oferim un spectacol de lupte tradiționalela care pot participa toți cei care doresc, nu suntem un sport profesionist, ci un sport tradițional de masă. În privința premiilor, de câțiva ani de zile, nu sunt numai cele tradiționale, berbeci, ci sunt și premii în bani”, a declarat, pentru CTnews, Gelil Eserghep, preşedinte Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (U.D.T.T.M.R.).
Popularitatea deosebită de care se bucura kűreş-ul, până în 1944, este probată de larga arie geografică din care proveneau “pehlivanii” învingători în aprigele concursuri organizate la Constanţa, Valu Traian, Ovidiu, Medgidia, Cobadin, Osmancea, Adamclisi, Băneasa, Perevelia (Moşneni), Ghilingic (Pecineaga), Movila Verde, Hamangia (Baia).
Înainte de cel de-al doilea război mondial, se dusese vestea despre calităţile fizice şi de voinţă ale foarte tinerilor Reşat (din Asanşî), Seitmambet Kairi (Osmancea) sau Giumacay (Valea Dacilor), luptători de kűreş care vor ajunge la o mare notorietate după 1944. (vezi volumul citat). Apoi, în perioada regimului totalitat comunist, aceste sărbători ale minorității tătare erau trecute sub tăcere (fapt ce explică puținele mărturii din presa timpului), dar odată cu democrația competițiile de kűreş au revenit în prim-plan, primind sprijin total din partea autorităților locale.
„Această tradiție datează de sute de ani, iar de 20 de ani, de când eu am condus această localitate, am fost în mijlocul oamenilor, n-am făcut decât să dezvoltăm această sărbătoare, să fim mereu între oameni și să-i susținem în această activitate. Vă pot spune cum a început, acum sute de ani, când plecau familiile la nuntă, la botezuri, când se întorceau, spre dimineață, se opreau pe drum să vadă ce bărbat este mai bun la lupte dintre ei și se apucau și făceau o luptă în stradă.
În momentul de față, aceste lupte tătărești nu putem spune că ne ajută doar ca tradiție. Cred că este momentul în care orice manifestare pe care o facem trebuie să unim oamenii, să fim mai buni, pentru că societatea este într-un mare dezechilibru și avem obligația, ca lideri, să fim în mijlocul comunității, să-i adunăm și să fim oameni uniți, frumoși și să ducem tradiția pe mai departe”, a mărturisit Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, care n-a ratat ocazia de a asista la sărbătoarea localității în care locuiește.
Chiar dacă vremea nu a fost prietenoasă, cu o ploaie sâcâitoare și temperatura din aer coborând sub 10 grade Celsius la ora desfășurării întrecerilor, ceva mai mult de o mie de localnici au venit să se bucure de această sărbătoare a comunei, mai ales că autoritățile locale au pregătit câteva grătare pe care au sfârâit mii de mititei, așa cum tradiția o cere.
„Luptele tătărești reprezintă o sărbătoare foarte importantă pentru comunitatea noastră, mai cu seamă că, la origini, Valu lui Traian a fost o localitate compusă din două sate tătărești (n.r.: Hasancea, în turcă Asanca – Valu lui Traian și Omurcea, în turcă Ömürçay – Valea Seacă). Ne bucurăm că putem menține aceste tradiții și ne revedem cu bucurie, an de an, cu acest festival”, a spus, la rândul său, Iulia Iurea, primarul comunei Valu lui Traian.
Luptele au fost pe placul spectatorilor, care și-au susținut cu generozitate favoriții, iar la final, “pehlivanii” ediției 2025 sunt următorii: Geilan Mologani (categoria localnici, în finală cu Adrian Ivanciu), Gean Ali (categoria tineret, fostul campion național de juniori, la lupte greco-romane, câștigând finala cu Geilan Mologani) și Denis Gelil (categoria „open”, fostul judoka, elev al regretatului antrenor constănțean Gelal Feuzi, l-a învins în finală pe Geaner Ibram).
Evenimentul a fost organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (U.D.T.T.M.R.), în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al comunei Valu lui Traian.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment