În Constanța sau oricare alt oraș din țară am putea avea un “Ion” la fiecare ghișeu. Ce este inteligența artificială și ce face ea?

În Constanța sau oricare alt oraș din țară am putea avea un “Ion” la fiecare ghișeu. FOTO: Pixabay

Premierul României are un nou consilier onorific: inteligența artificială numită „ION”. Este prea devreme să-i discutăm performanțele, deoarece acesta încă nici nu și-a intrat în drepturi, fiind doar la faza prezentării fără niciun fel de detalii. Dar ideea din spatele lui – un algoritm deștept care să prelucreze date și să găsească soluții în slujba guvernului este cel puțin interesantă, destul cât să ne pună pe gânduri: ce sunt aceste programe de „inteligență artificială” și ce fac ele de fapt?

Ce este o „inteligență artificială”?

Denumirea este ușor înșelătoare: nu putem vorbi de „inteligență” în adevăratul sens al cuvântului. În plus, când vorbim de inteligența artificială, vorbim de cel puțin două lucruri: algoritmii de prelucrare a datelor și de „machine learning” / „deep learning” și de interfețele prin care interacționăm noi cu ele.

Pe scurt, „inteligența artificială” folosită azi este un tip de program care prelucrează cantități enorme de date pe baza unor parametri, și își îmbunătățește funcționarea singur pe baza datelor prelucrate – adică învață și se dezvoltă în timp.

Asistenți vocali

Ceea ce am văzut din ION până acum este nimic mai mult de o interfață prin care poți da comenzi vocale, pe care acesta le interpretează (înțelege, dacă vrei). Din acest punct de vedere, actualul ION nu e cu nimic mai deștept ca Google Assistant, Bixby, AVI, aplicația similară a celor de la Allview, sau Ildiko, asistenta de „ardeleneză” creată de Arobs. Acestea sunt instrumentele perfecte pentru a întreba de vremea de afară sau pentru a căuta cel mai bun bonus la inregistrare pe care îl poți primi online, pe baza căruia ele efectuează o căutare pe internet, ghidându-te la pagina ANM sau cel mai tare cazinou online pe care îl găsește, după caz.

Acești asistenți vocali au în spate module NLP (Natural Language Processing) care pot înțelege și genera text care sună natural pentru un cititor sau ascultător uman. Cel mai cunoscut astfel de NLP este ChatGPT, cu capabilități surprinzătoare de a înțelege instrucțiunile date de utilizatori și de a genera text care sună cât se poate de natural.

Algoritmii din spatele interfețelor

Adevărata „magie” se întâmplă, însă, în spatele interfețelor. Aloritmii care fac munca adevărată sunt ca niște „specialiști”, mai ales în prelucrarea datelor, care își fac treaba extrem de bine și extrem de repede.

Aceștia sunt, de regulă, specializați pe un anumit segment bine definit. AlphaGo, programul DeepMind joacă doar Go, iar DeepL, algoritmul din spatele translatorului online, face numai traduceri.

Acești algoritmi nu sunt programați în sensul tradițional al cuvântului, ci „învățați” pe baza unor parametri și cu ajutorul unor mormane enorme de informații. DeepL, de exemplu, a fost „antrenat” folosind milioane de traduceri descoperite online de un „crawler” (program care caută date pe internet) creat special cu acest scop. AlphaGo, la rândul lui, a fost antrenat jucând milioane de jocuri de Go înainte de a putea învinge Marele Maestru Lee Sedol în 2016.

„Machine learning” înseamnă acest proces de învățare – programul își îmbunătățește singur funcționarea pe baza datelor prelucrate („deep learning” este una dintre metodele de „machine learning” care se bazează pe rețele neuronale).

Ce pot face algoritmii IA?

Inteligența artificială se poate folosi într-o varietate de feluri. Unele pot selecta și sorta CV-urile depuse pentru un anumit job, altele pot descoperi medicamente sau combinații de medicamente noi sau prezice forma proteinelor. Recent, s-a introdus primul „avocat IA” care îi va ajuta șoferii să conteste amenzile pentru depășirea vitezei, dar sunt în lucru și altele care vor putea gestiona rapid și eficient stocurile comercianților, și nenumărate altele. În plus, algoritmii pot oferi asistență rapidă în multe domenii, de la suport clienți în comerț și până la medicină și administrația publică.

ION ar putea deveni un instrument util în această zonă – dacă este construit cum trebuie, bineînțeles. Acesta poate deveni o interfață mereu disponibilă prin care cetățenii își vor putea spune ofurile, care pot fi apoi centralizate și prelucrate, permițând guvernanților să ia decizii și măsuri care vor fi, cu adevărat, în folosul cetățenilor.

În concluzie

Inteligența artificială este folosită deja în multe arii, chiar fără să ne dăm seama. Algoritmii pot evalua instant cererile noastre de credit la bancă, CV-urile trimise la firme, pot deja genera petiții și cereri mult mai rapid și mai eficient ca orice funcționar public. Guvernarea ajutată de IA este o idee cât se poate de interesantă, acoperind totul de la interacțiunile cu poporul până la prezicerea efectelor unor măsuri. Așa că nu e de mirare dacă în viitorul apropiat vom avea un “Ion” în fiecare instituție publică, în Constanța ori în oricare alt oraș al României.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*