FOTO VIDEO Primarul orașului Hârșova are 24 de proiecte pentru dezvoltare. Viorel Ionescu își propune racordarea localității la gaze naturale, asfaltarea a 10 kilometri de străzi și face blocuri pentru medicii spitalului

Primarul din Hârșova, Viorel Ionescu. FOTO CTnews.ro

Anul 2019 a început în forță pentru Hârșova, un oraș care și-a pregătit cum trebuie toate proiectele ce demarează zilele acesta. Anul abia încheiat a însemnat o muncă asiduă de studiu, documentare și obținerea avizelor necesare pentru fiecare din lucrările de care orașul are nevoie ca să se dezvolte. Și nu a fost ușor deloc, pentru că Hârșova este situat într-o zonă sensibilă la foarte multe aspecte legislative.

Printre altele, orașul “stă” pe ditamai site-ul arheologic și este în mijlocul unei arii protejate de tip “Natura 2000”. Asta presupune încă un vraf de hărtii în plus față de alte orașe, pe care primarul Viorel Ionescu a trebuit să le ia de la autoritățile guvernamentale. Hârșova are în lucru în acest moment 24 de proiecte de dezvoltare, un record pentru un orășel de provincie.

“Pentru anul acesta, din punctul meu de vedere, cel mai important este racordarea orașului la rețeaua națională de gaze naturale. Este un proiect mare și de viitor pe care-l vom finaliza mai devreme sau mai târziu, până în 2020. Este un proiect pe care, dacă l-ar fi început unul din primarii dinaintea mea, până acum poate că era gata, și Hârșova ar fi avut gaze. În momentul de față e gata studiul de fezabilitate al acestui proiect iar acum lucrăm la regulamentul serviciului, la caietul de sarcini și la contractul pentru delegarea gestiunii. Vom scoate acest serviciu la licitație, îl concesionam și dacă totul merge bine, undeva în 2022 orașul ar trebui să fie racordat la rețeaua de gaze” spune primarul Viorel Ionescu.

Gazele vor ajunge la Hârșova din magistrala care trece pe la Târgușor, iar rețeaua de distribuție are 42 de kilometri lungime. Valoarea proiectului e de 7,5 milioane de euro fără TVA, din care 2 milioane de euro costă rețeaua de distribuție internă, a orașului, iar 5 milioane costă conducta de aducțiune plus construcția stației de transformare. Viorel Ionescu a obținut bani din trei surse de finanțare: bani europeni, fonduri guvernamentale și restul de la concesionarul care va lua serviciul în exploatare.

“Următorul proiect e deja în faza de implementare, iar până la sfârșitul primăverii îl și finalizăm: asfaltarea a 10 kilometri de străzi din orașul Hârșova, Vadu Oii și Ferma 1. E destul de ciudat să vii în 2019 să vorbeșți despre asfaltarea unor străzi, când asta ar fi trebuit să fie deja normalitate în România. Ăștia zece kilometri de străzi sunt străzi ce nu au fost niciodată asfaltate în Hârșova! Acum, eu încerc să aduc normalitatea din punctul de vedere al confortului cetățeanului în anul 2019. Nu e nicio laudă ci doar o precizare – că asfaltăm străzile astea”, a precizat primarul din Hârșova.

Când ministerul Dezvoltării a deschis linia de finanțare pentru asfaltări, echipa de la primăria Hârșova s-a pus pe treabă și-a întocmit documentația ca să obțină banii. A făcut studii, a evaluat traficul și densitatea lui, a luat în calcul gradul de uzură al drumurilor din comunitate și a întocmit lista de lucrări. Un proiect bine făcut a adus în oraș 9 milioane de lei de la Guvern, prin programul PNDL, bani cu care vor fi plătiți muncitorii care asfaltează.

La Vadu Oii deja lucrările sunt gata, iar în Hârșova pregătirile dinaintea turnării stratului de bitum au fost și ele finalizate. Borduri, trotuare, rigole de scurgere, tot. Iar capacele de canalizare au fost “ridicate” și aduse la cota străzii pentru ca localnicii să nu-și strice mașinile în gropi. Se muncește continuu pe mai multe fronturi.

Primarul Viorel Ionescu: “Ne întoarcem la tradiții și să promovăm tot ce e al nostru”

Lângă spital, Primăria ridică un bloc special pentru cadrele medicale care se vor angaja acolo. Pe un frig de -4 grade muncitorii erau în fundație și izolau anumite porțiuni din construcție.

“Chiar acum câteva zile s-a turnat subsolul blocului ce-l construim în cadrul proiectului “Blocuri pentru Medici” cu finanțare de la Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). Acest bloc trebuie finalizat în luna iulie 2019 și conform graficului stăm bine. Săptămâna asta turnam placa la cota zero și continuăm cu restul. În bloc vor locui nu doar medici, ci personalul care va deservi Spitalul Orășenesc Hârșova. Este un bloc cu 16 locuințe (o garsonieră și 15 apartamente cu 2 camere). Alt proiect început în octombrie și urmează să-l finalizăm în luna august este reabilitarea stadionului. E un proiect frumos ce îi va ajuta pe tineri să practice sport în condiții mult mai bune decât erau până acum pe stadionul orașului”, explică primarul Viorel Ionescu.

Noul stadion pe care îl visează edilul va avea nocturnă, tabele electronice, vestiare noi și tribune la fel. Gardul stadionului va fi refăcut de la zero, gazonul va avea propriul sistem de irigații, iar la final, din banii alocați proiectului, va cumpăra un utilaj de marcaj și un alt utilaj de ștergere a marcajului. Refacerea stadionului aproape de la zero e un vis mai vechi al primarului și oportunitatea de-al transforma în realitate i s-a ivit când Uninunea Europeană a început să finanțeze proiecte transfrontaliere de susținere a specificului local. Așa a ajuns să atragă bani europeni pentru proiectul stadionului din Hârșova.

 “Proiectul e de tip european – interregio, pe axa România-Bulgaria, și noi trebuie să promovăm sportul național. Vom promova oina! Când eu eram în gimnaziu aveam ca proba sportivă aruncarea mingii de oină. Am uitat despre acest lucru și dacă ne uităm tradițiile, ușor-ușor ajungem unde-am ajuns. E bine să ne întoarcem la tradiții, să fim mândri că suntem români și să ne promovăm tot ceea ce este tradițional. Iar când vine vorba de sport, să promovăm oina și să nu ne fie rușine! Reabilitarea stadionului are o valoare de 800.000 euro din care orașul plătește doar 2% reprezentând cofinanțarea. Înseamnă 16 mii de euro – foarte puțin !” , calculează primarul.

Dar Hârșova nu are doar proiecte de utilitate imediată ci și unele gândite cu bătaie lungă. Echipa de la primărie a întocmit documentația pentru construcția unui heliport chiar în curtea Spitalului Orășenesc. Acolo vor ateriza elicopterele SMURD odată ce stadionul cel nou va fi gata și nu va mai putea găzdui și aeronave sanitare. Primarul vrea modernitate și pentru oraș dar și pentru spital și fuge de improvizații gen “să aterizăm pe câmp” cum i-au mai sugerat câțiva consilieri locali.

“În 2019 să ai un heliport în curtea spitalului este o normalitate. Am mai spus: o singură viață dacă va salva, cinic vorbind, heliportul și-a scos banii! Nu știu de ce unii nu agreează ideea asta. Spitalul se va dezvolta, va obține un punctaj bun și va fi mult mai ușor ca să-i transformăm Camera de Urgență într-un Centru de Primiri Urgențe (CPU). În momentul când vom avea Centrul de Primiri Urgențe, automat foarte multe servicii vor fi decontate direct de la minister, nu de la Casa de Asigurări de Sănătate și așa rezolvăm o problema delicată în ceea ce înseamnă finanțarea actului medical, aici la Hârșova” spune primarul.

Sunt proiecte mari ce însumează milioane de euro, bani suficienți ca să dezvolte orașul iar confortul și nivelul de trai al localnicilor să crească văzând cu ochii. Viitorul sună bine pentru Hârșova iar primarul nu încetează să croiască planuri pentru modernizare. Ar mai avea câteva idei, însă bugetul local e grevat de datorii istorice, care au ajuns la scadență tocmai în mandatul lui.

Datoriile istorice frânează dezvoltarea orașului Hârșova

“Nu știam că în 2016 Hârșova avea așa de multe datorii. Numai din litigiile soluționate ulterior, servicii neplătite din 2016 însumat și cu alți furnizori ce trebuiau plătiți la momentul respectiv, se adunaseră 5.200.000 lei. Bani noi! Am preluat orașul cu datorii egale cu bugetul de funcționare pe un an de zile. Cu alte cuvinte, ca să fi putut plăti aceste datorii, ar fi trebuit ca un an de zile administrația orașului să nu mai funcționeze și toți banii să îi dăm în contul obligațiilor de plată. Când am preluat orașul erau 20.000 de lei în visterie și facturi de plătit de 920.000 lei. Din astea, restante erau plăți de 600.000 de lei” , mai spune Viorel Ionescu.

Creditorii au dat orașul în judecată, procesele s-au terminat iar sentințele de plată au început să curgă pe bandă la primărie. Nici bine nu se instalase în biroul de primar când au venit executorii să-i bată la ușă.

 “Datorii către servicii ale Direcției Generale de Protecție Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) însumate de aproximativ 850.000 lei. Sunt bani pe care trebuia să-i plătească primăria Hârșova (fostul primar) din perioada 2011-2016. Nu a plătit niciun leu!! DGASPC ne-au dat în judecată, au câștigat și eu a trebuit să plătesc. Până acum am plătit cea mai mare parte, și mai am de dat 120.000 lei. Cu Miniera Medgidia a fost un proces foarte ciudat din care Hârșova s-a trezit că are de plată 533.000 de lei. Iar Miniera Medgidia este deja o firma moartă, iar acum vine lichidataorul să recupereze banii. Cireașa de pe tort este un contract pe care l-a încheiat primarul din perioada 2000-2008, cu 3 zile înainte de încheierea mandatului, cu o firma numită IMPACTCOM, privind servicii de management al documentelor, o platforma online, o pagină de internet a orașului. Acel contract are – din punctul meu de vedere – niște clauze total împotriva orașului! În momentul de față avem de plată 2.200.000 lei zic ei. Eu mă voi lupta cu ei în instanța, nu-i las așa !” spune edilul.

Cu facturi care se adună pe masă venind din urmă, și cu obligații de plată pe care n-are cum să le ocolească, municipalitatea din Hârșova are o singură șansă la dezvoltare: bani europeni și credite nerambursabile. Asta preuspune proiecte bine întocmite și fezabile, care să convingă autoritățile că merită investițiile. Iar Primăria asta face.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*