FOTO VIDEO Directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, dr. Adrian Bîlbă, povestește cât de apropiate și cât de diferite, în același timp, sunt astronomia și astrologia

Observatorul Astronomic din Constanța. FOTO Paul Alexe

În decursul secolelor, din dorința de a înțelege și a-și explica lucrurile care se întâmplă în jurul lor, oamenii au dat tot felul de interpretări fenomenelor naturale. Uneori acestea s-a dovedit a fi întemeiate, alteori, nu. Unul dintre principalele locuri spre care s-a îndreptat privirea omului în căutare de răspunsuri a fost, și rămâne, bolta cerească.

Evenimente astrale, precum eclipsele, trecerea cometelor sau intrarea în atmosfera terestră a unor meteoriți, au fost conectate de către oameni cu evenimente fericite sau, după caz, nefericite, din viața lor. Despre cum vede un om al științei această legătură indisolubilă între doi termeni asemănători, dar totuși conceptual diferiți, precum astronomia și astrologia, CTnews a discutat cu directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, dr.Adrian Bîlbă.

Povestea asta cu zodiile este una cel puțin interesantă, dar care ne face să studiem bolta cerească și este bine că ne face să ne aruncăm ochii pe cer, măcar din acest motiv să o facem. Din punct de vedere istoric, ar fi bine să știm că pe văile marilor fluvii, în condiții de cer senin, deșert, deseori, lipsă de repere geografice, populații numeroase care circulau, agricultură care îi hrănea, în acest context oamenii au folosit cerul ca element de referință, de orientare.

După ce s-au orientat pe cer, în călătoriile mai lungi, au văzut că cerul are și un patern temporal, respectiv se mișcă în 12 luni și face o tură, ceea ce a dus și la crearea calendarului, nu doar ca hartă. Calendar, plus hartă, plus elemente de reper personificate, toate au dus la zodii, povestește managerul CMSN, instituție muzeală în cadrul căreia își desfășoară activitatea un observator astronomic, dar și cel mai vechi Planetariu din România.

Inițial, în cele mai vechi timpuri, astrologia și astronomia semnificau unul și același lucru, însă lucrurile se schimbă radical în perioada Renașterii, iar odată cu apariția unor invenții științifice, precum telescopul, sau descoperirea și explicarea gravitației, astronomia și astrologia se despart și merg pe drumuri total diferite.

Astrologia a furat, de fapt, termenul, pentru că logos înseamnă știință, iar termenul normal de astronomie era astrologie, așa cum este, de exemplu, la biologie. Nicolaus Copernic, care știa o mulțime de lucruri, în timpul lui liber, ca să facă bani, făcea astrologie doamnelor de la curtea regală, le citea, le prezicea viitorul. Însă el, acasă, își scria cercetările, observațiile cerești, și a terminat viața cu o lucrare foarte importantă, în care a demonstrat că nu se învârt toate în jurul nostru, geocentric, ci noi în jurul soarelui, heliocentric, a continuat dr.Adrian Bîlbă.

În privința interpretărilor astrologice ale mișcării pe bolta cerească a constelațiilor, în urma unor observații mai mult subiective, oamenii au format conexiuni între astrele cerești și personalitatea fiecărui om.

Constelațiile sunt elemente de reper. Zodiile sunt niște povești, venite din aceste elemente de reper, povești despre personalitatea oamenilor născuți în acestă perioadă și care ar trebui să aibă anumite caracteristici. Un berbec să fie mai impulsiv, o balanță să fie mai echilibrată, un leu să fie nebun de-a dreptul, un pește alunecos, un rac îndărătnic… Repede găsim astfel de conexiuni, însă trebuie să păstrăm o oarecare distanță și să înțelegem că noi oamenii avem tendința de a le găsi, de a le căuta, din cauză că mergem pe două tipare, mai spune interlocutorul CTnews.

Totuși, din postura omului dedicat științei, dr.Adrian Bîlbă, crede că este bine ca oamenii să fie curioși, însă nu la fel de bine dacă încep să-și ordoneze viețile în funcție de explicațiile pe care le dau mișcării astrelor.

În primul rînd, atunci când nu înțelegem ceva trebuie neapărat să găsim o explicație, măcar să o inventăm dacă n-o găsim, iar asta nu e bine. E bine că suntem curioși, nu este bine însă că ne punem repede o explicație atunci când nu avem date științifice suficiente.

Pe de altă parte, nu este normal ca să luăm în considerare doar evenimentele favorabile. Genul acela de lucrare științifică, de cercetare, care să ia în considerare doar atunci când iese. Faci un experiment, își iese o dată, îl mai fac de o sută de ori, nu-ți iese, apoi îți mai iese o dată și spui că așa este. Dar, nu-i așa!

 Trebuie să iasă de fiecare dată, iar faptul că te pică pe cap… ceva, într-o zi, nu însemană că trebuie să iei un loz, înseamnă că pur și simplu nu ai observat că în celelalte zile nu ți-a picat nimic pe cap. Din această perspectivă sunt o mulțime de povești cu zodii, care sunt frumoase, fac parte din viața noastră, îți înveselesc diminețile, când auzim la televizor ce spune astroloaga, ne sfătuiește dr.Adrian Bîlbă.

Unele dintre cele mai cunoscute superstiții în conexiune cu astrele, sunt cele cu privire la mișcarea retrogradă a planetelor sau cea cu privire la influența diferitelor faze ale lunii asupra psihicului uman.

Povestea cu planetele retrograde este o joacă fizică, fiindcă, pur și simplu, dintr-o mașină care o depășește pe alta, dacă te uiți în oglinda retrovizoare, o vezi pe cealaltă că merge invers. Noi depășim aceste planete în rotația în jurul soarelui, în anumite momente, și ele devin retrograde, ne oferă simpla explicație a fenomenului, dr.Adrian Bîlbă.

Apoi, trebuie să înțelegem un lucru. De pe vremea lui Isaac Newton, știm că forța gravitației este proporțională cu masa și invers proporțională cu pătratul distanței. Adică, am putea fi afectați de lună, așa cum oceanul planetar este afectat de lună și îl ridică cu un metru și ceva, dar ar trebui să avem și noi atâta apă în cap, cât este în ocean, ca să ne afecteze.

Marea Neagră are mai multă apă decât avem noi în cap și nu este afectată de lună. Este prea mică. De aceea, trebuie să păstrăm niște proporții și să înțelegem că nu are ce să ne facă luna. Sigur, luna plină ne impresionează, e frumoasă, ne dă lumină noaptea, ne îndrăgostim, dar trebuie să înțelegem și partea științifică, chiar dacă uneori este seacă, searbădă chiar, dar oamenii trebuie să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor”.  

Desigur, despre asemănările și deosebirile dintre cei doi termeni se poate discuta la nesfârșit. În timp ce astronomia constituie o știință, care studiază structura, compoziția, mișcările și evoluția corpurilor cerești, încercând să ofere informații corecte și complete despre Univers, astrologia, în schimb, se bazează pe metode ezoterice, prin intermediul cărora se fac preziceri despre anumite evenimente din viitor, oferind, în mod subiectiv, anumite caracteristici psihologice în funcție de pozițiile astrelor cerești și de anumite informații relevante individuale.

Indiferent care dintre acești termeni vă este mai apropiat, astronomia sau astrologia, nu trebuie să uitați că în cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța există cel mai vechi Planetariu din țară, înființat în 1969, anul în care omul a pășit pentru prima oară pe suprafața selenară.

În holul Planetariului, poate fi vizitată o expoziţie cu tematică de astronomie. În cupola Planetariului, au loc demonstraţii cu proiectorul ZKP- 2 şi pot fi văzute stele (aproximativ 5000), planete, Luna, constelaţii (inclusiv… constelaţii zodiacale), comete, meteori, sateliţii galileeni ai lui Jupiter, sateliţi artificiali ai Pământtului, Sistemul Solar și mişcarea de revoluţie a planetelor din Sistemul Solar, determinarea coordonatelor orizontale, ecuatoriale şi ecliptice, dar și demonstraţii cu planetariul Trippensse (formarea anotimpurilor, echinocţii şi solstiţii, eclipse de Soare şi de Lună).

Apoi, pe lângă Planetariu, cei care doresc să admire și să învețe din frumusețea boltei stelare, au la dispoziție un modern observator astronomic. La intrare în Observator, se poate vizita expoziţia Universul, ce prezintă structura Universului, pornind de la metagalaxie până la structura Sistemului Solar, prezentând planetele în imagini şi caracteristicile lor.

Tot în cadrul Observatorului Astronomic se află şi cupola pentru observaţii astronomice. Aceasta are un diametru de cinci metri şi adăposteşte Telescopul cu oglindă tip Cassegrain, care are diametrul de 150mm, distanţa focală reală (900mm), echivalentă(2250mm), iar grosismentul max=360X.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*