Ultimii doi foști primari ai Constanței, Decebal Făgădău și Radu Mazăre, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, acuzați de abuz în serviciu în legătură cu construcția unui imobil în stațiunea Mamaia.
Alături de cei doi, procurorii anticorupție constănțeni i-au mai trimis în judecată, în stare de libertate, pe Nicoleta Constantin, la data faptei șef al Serviciului autorizații în construcții din cadrul Primăriei Constanța, Fulvia Antonela Dinescu, la data faptei director executiv adjunct al Direcției administrației publice locale din cadrul Primăriei Constanța, Luiza Elena Tănase, la data faptei arhitect șef al municipiului Constanța, și Mariana Munteanu, la data faptelor inspector în cadrul Primăriei Constanța – Direcția de urbanism.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență că cei șase inculpați, funcționari în cadrul Primăriei Constanța, în cursul anului 2013, ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95 la sută pe plaja din Mamaia, pentru care anterior, autorizația de construire inițială fusese anulată definitiv și irevocabil de instanța civilă.
Astfel, pe plaja din Mamaia, în zona centrală a stațiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța. În același an, Primăria Constanța și societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizației de construire. Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în anul 2012, autorizația de construire emisă de Primăria Constanța a fost desființată.
Instanța a reținut că, la emiterea autorizației de construire, nu s-ar fi respectat interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre, în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive. De asemenea, s-a mai reținut că autorizația de construcție ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere și servitute privind distanța dintre construcții.
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, și demolarea imobilului de lux, precum și obligarea Primăriei Constanța să emită actul administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.
La data de 22 august 2013, Primăria Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizație de construire emisă la data de 24 martie 2011, autorizație neanulată și perfect valabilă.
Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria Constanța a venit cu o completare prin care înștiința instanța de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013 o nouă autorizație de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite și să obțină demolarea construcției edificate în regim P+5E-6E. Aceleași aspecte, întemeiate pe existența unei autorizații valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate în apărare și de societatea constructoare a imobilului.
În anul 2016, prin sentința civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanța a dispus anularea autorizației de construire emisă la data de 03 septembrie 2013 de Primăria Constanța, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (chiar imobilul rezidențial ce fusese construit în proporție de 95 la sută în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal. Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.
Cinci dintre cei șase inculpați au fost trimiși în judecat sub acuzația de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în timp ce Mariana Munteanu a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
1 Trackback / Pingback