Cât de “prieteni” cu social media sunt membrii cabinetului Dacian Cioloș. Doi dintre ei și-au închis paginile de Facebook după nominalizare

Dacian Cioloș a înțeles puterea Social Media
Dacian Cioloș a înțeles puterea Social Media

Exemplul președintelui Iohannis sau al altor politicieni tineri care au îmbrățișat Social Media nu este luat în seamă de miniștrii noului Guvern condus de Dacian Cioloș. Cu câteva mici excepții, membrii cabinetului aleg să nu își facă publice întâmplările de zi cu zi sau activitatea profesională.

Analiza de față este una care pornește de la câteva idei simple. Am luat la verificat conturile de social media al miniștrilor din Guvernul Cioloș, așa cum apar ele pentru o persoană care nu îi urmărește, adică vedem doar postările publice.

Vasile Dâncu, pe blog și pe Facebook

Dacă ar fi să judecăm un om doar după pagina lui de Facebook, Vicepremierul Vasile Dâncu este unul dintre cei mai activi dintre membrii noului Guvern.

Vasile Sebastian Dâncu a omis să-și declare locul de muncă și spune că lucrează în “Televiziune”. El nu lasă să treacă nicio săptămână fără să posteze ceva pe Facebook, cu toate că ultima sa postare este deja veche de două zile și nu are nicio legătură cu numirea în noul cabinet.

Vasile Dâncu nu pare să fie deranjat de cei care îl critică pe Facebook. Uneori, noul vicepremier alege Facebook pentru a da explicații amănunțite referitoare la anumite chestiuni. Noul vicepremier are și un blog. Nu folosește un domeniu personalizat, ci versiunea gratuită a serviciului Google, Blogspot – http://vasiledancu.blogspot.ro

Costin Borc – fără pagină de Facebook, dar prezent pe LinkedIn

Costin Borc, vicepremier și ministru al Economiei, Comerțului și Turismului nu e de găsit pe Facebook dar, așa cum îi stă bine unui profesionist școlit pe afară, este pe LinkedIn. Rețeaua socială pentru oamenii de afaceri îl reține cu un profil simplu pe care Borc nu îl folosește pentru a posta articole.

Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe nu e de găsit cu o pagină oficială pe Facebook. Există o referință pe Wikipedia care a fost preluată automat de către Facebook despre viitorul ministru, dar și acolo informațiile sunt sumare. Tot pe Wikipedia apare și Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale și actualul ambasador al României la Londra.

Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, lipsește de pe rețelele sociale, dar viitorul ministru apare în multe rezultate pe Google.

Ministrul Finanțelor, Anca Paliu Dragu are o pagină de Facebook, dar este cât se poate de discretă. Toate postările de pe acel profil sunt private. Același lucru se poate spune și despre Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Cristina Guseth, noul ministru al Justiției, are o pagină de Facebook, dar nu postează foarte des. Postările publice sunt de obicei link-uri către diferite articole din ziare însoțite de mici comentarii personale. Numele ei este legat de ONG-ul pe care îl conduce, Freedom House Romania și de competiția “Tânărul jurnalist al anului”.

Dan M. Costescu, social pe LinkedIn

Un alt ministru căruia îi place mai mult LinkedIn decât Facebook este Dan Marian Costescu, omul care va conduce Ministerul Transporturilor. Profilul său este unu complet. Pe pagina de LinkedIn a lui Costescu găsești fotografii, articole sau comunicate de presă în română și engleză, un CV bogat și o listă de proiecte pe care le-a dus la bun sfârșit.

Adrian Curaj s-a speritat de notorietatea de pe Facebook

Ministrul Educației și Cercetării, avea până duminică la prânz un profil public de Facebook. Intra în dialog cu oamenii și se lăsa tag-uit în postările altora. După nominalizarea sa în scaunul de ministru Andrei Curaj și-a pierdut curajul de a fi o persoană socială și și-a transformat toate postările într-unele private, a șters poza de profil și a devenit invizibil.

Aura Răducu, profil discret de angajat european

Aura Răducu, viitorul ministru al Fondurilor Europene postează pe Facebook de câteva ori pe săptămână. Dacă ne luam doar după postările publice, Răducu nu își face timp în fiecare zi să intre pe rețeaua de socializare, dar și când intră adaugă mai multe link-uri către articolele care îi plac.

Link-urile postate nu sunt însoțite de comentarii și de cele mai multe ori au legătură cu evenimente sociale, protejarea mediului sau a diferitelor obiective și decorațiuni interioare.

Victor Vlad Grigorescu, ministrul Energiei nu e de găsit pe rețelele sociale. La fel și Marius Raul Bostan, ministrul Comunicațiilor.

Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii nu e nici el pe Facebook, dar există o pagină de Wikipedia cu activitatea sa. Acolo sunt prezentate pe larg publicațiile, recenziile și cronicile internaționale, premiile și ordinele primite precum și un rezumat al activității sale ca ambasador în Luxemburg.

Elisabeta Lipă, pagină de LIKE cu postări și gânduri personale

Elisabeta Lipă face notă discordantă. Fosta camioană la canotaj are o pagină de LIKE cu un număr modest de urmăritori (puțin peste 1800 la momentul publicării acestui articol). Ea scrie acolo nu foarte des, dar se remarcă prin nota personală – poze de la evenimentele la care participă, un omagiu adus tatălui său care a murit recent și chiar mesaje video pentru cunoscuți sunt prezente pe pagina noului ministru al Tineretului și Sportului.

Dacian Cioloș – exemplu pentru echipa sa

Premierul Dacian Cioloș este prezent pe Wikipedia, dar are și o pagină de Facebook ale cărei aprecieri cresc de la o zi la alta. Cioloș are la momentul publicării acestui articol peste 22.240 de LIKE-uri. El scrie aproape în fiecare zi și nu uită să răspundă unor comentarii sau întrebări adresate de cei care îl urmăresc.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*