54 de ani de la înființarea primei structuri de scafandri militari din România

Ceremonii militare cu prilejul aniversării Zilei Scafandrilor Militari și Scafandrului Român. FOTO SMFN

Scafandrii militari au organizat luni, 15 noiembrie, ceremonii militare, în portul militar Constanța și la sediul Centrului 39 Scafandri, cu prilejul aniversării Zilei Scafandrilor Militari și Scafandrului Român.

În cadrul ceremoniilor, au fost trecute în revistă realizările scafandrilor militari și contribuția acestora la dezvoltarea domeniului scafandreriei în România, după care aproximativ 30 de scafandri militari au participat la o acțiune de donare de sânge în folosul comunității, la Centrul Regional de Transfuzii Sanguine din Constanța.

Activitățile s-au desfășurat într-un cadru restrâns, pentru prevenirea răspândirii și infectării cu virusul SARS CoV-2.

SCURT ISTORIC:

La data de 15 noiembrie 1967, comandorul Constantin Scarlat a pus bazele primei unități de scafandri din Marina Militară Română, prin înființarea Grupului 279 Scafandri, care a funcționat în garnizoana Mangalia, până la data de 1 octombrie 1976, când a fost înființat Centrul de Scafandri și grupul de scafandri de la Mangalia a intrat în subordinea noii structuri.

Organizarea Centrului 39 Scafandri la înființare a avut următoarea structură: comandamentul, Grupul Scafandri de Mare Adâncime (G.S.M.A.), Grupul Scafandri de Luptă (G.S.L.), Cabinetul de studii și dresaj animale marine, Laboratorul de cercetare privind pătrunderea omului sub apă, subunități și formațiuni de servicii.

În anul 1976, a fost perfectat proiectul preliminar de amenajare a navei „Arad” din dotarea Flotei Comerciale Maritime „Navrom” ca nava de intervenție cu scafandri de mare adâncime. Preluarea de către Centrul 39 Scafandri s-a făcut în la data de 27 iulie 1977, iar de la Institutul Român de Cercetări Marine din Constanța s-au luat în primire aparatura și instalațiile necesare pentru pregătirea, antrenarea și perfecționarea scafandrilor, împreună cu personalul de cercetare în acest domeniu.

La data de 30 octombrie 1977, instalația de scufundare „ULIS” a fost livrată de „Comex Industries” din Franța și a fost transportată de la Constanța la șantierul naval Drobeta Turnu-Severin, în vederea amplasării pe nava „Arad”. Începând cu data de 30 noiembrie1977, nava a intrat în compunerea Grupului de scafandri de mare adâncime al Centrului 39 Scafandri, primind numele „Emil Racoviță”.

În luna august 1978, nava „Emil Racoviță” a executat mai multe ieșiri pe mare, pentru desfășurarea unor scufundări reale, la mare adâncime, cu instalația „ULIS”. În registrul istoric al Centrului 39 Scafandri, sunt menționate scufundări la adâncimi de 40, 70 și 100 de metri. Câteva luni mai târziu, în luna decembrie 1978, s-a executat prima scufundare în saturație cu scafandri români la adâncimea de 202 metri. La finalul scufundării, firma franceză, în semn de recunoaștere profesională, le-a acordat certificatele de atestare.

În luna decembrie 1979, a intrat în serviciul Centrului 39 Scafandri nava „Grigore Antipa”, construită în șantierul naval din Mangalia, iar în următorii ani, beneficiind de tehnologie franceză, s-au pus bazele activității cu scafandri de intervenție și lucru la mare adâncime atât pentru economia națională, cât și pentru Forțele Navale Române.

În anul 1981, Centru 39 Scafandri s-a reorganizat, având în compunere unitatea de scafandri de mare adâncime cu două nave („Emil Racoviță” și „Grigore Antipa”) și șase grupe de scafandri; unitatea de scafandri de luptă cu patru nave de intervenție și opt grupe de scafandri; formațiuni de cercetare, de pregătire și de antrenare. În perioada 6-15 iulie 1981, s-a desfășurat prima scufundare în saturație din România, sub conducerea specialiștilor francezi, în cadrul Laboratorului Hiperbar, pentru recepția finală a aparaturii, în condiții complexe de funcționare.

La data de 21 iunie 1983, a fost consemnat în istoria scafandreriei românești un nou record național, prin executarea scufundării „Pontus III”, la 450 metri adâncime, iar un an mai târziu, în perioada 25 septembrie – 9 octombrie 1984, a fost stabilit un nou record național de adâncime, de către scafandrii români, prin executarea unei scufundări în saturație la adâncimea de 500 de metri.

În perioada 1984 – 1987, navele și scafandrii Centrului 39 Scafandri au participat la activități complexe de punere în funcțiune a primei platforme de foraj marin și a primei platforme pentru extracția țițeiului din Marea Neagră, precum și la lucrări de montare a conductelor submarine.

În baza Hotărârii Guvernului din 21 iulie 1993, Centrul 39 Scafandri a fost autorizat ca organ unic de brevetare, pregătire și perfecționare a scafandrilor profesioniști din țară, fiind restructurate și diversificate competențele instituției. Un an mai târziu, Centrul 39 Scafandri a fost transformat în Brigada de Submarine și Scafandri, având în subordine o unitate de scafandri de mare adâncime, o unitate de scafandri de luptă, submarinul „Delfinul”, o școală de scafandri și un Laborator Hiperbar.

În anul 1998, s-a revenit la titulatura de „Centrul 39 Scafandri”, iar unitățile de scafandri de mare adâncime și de scafandri de luptă din subordine au fuzionat, rezultând Divizionul 175 Nave Scafandri, cu două secții. În luna decembrie 2014, Secția Scafandri de Luptă a devenit Secția Scafandri de Luptă și Operații Speciale, iar din luna mai 2016 s-a transformat în Divizionul 164 Forțe Navale pentru Operații Speciale, fiind în subordinea Centrului 39 Scafandri până în anul 2019, când a fost inclus în structura Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale.

În urma restructurării din anul 2019, au fost înființate Divizionul 176 Nave scafandri de mare adâncime și Divizionul 175 Nave scafandri de luptă, care a primit, ulterior, denumirea onorifică a pionierului scafandreriei românești, „Comandor Constantin Scarlat”.

În timpul celor peste cinci decenii de existență, Centrul 39 Scafandri a consemnat în istoria recentă a Forțelor Navale Române numele a 17 eroi, care și-au pierdut viața în timpul executării misiunilor și acțiunilor militare atât pe teritoriul național, cât și în teatrul de operații din Afganistan, astfel: Soldat Nicolae GLĂVAN (1978); Salariat civil Dumitru BĂCIUCU (1988); Locotenent Constantin RUSESCU (1989); Salariat civil Constantin CLINCIU (1990); Maistru militar cls. a II-a Ștefan SUBȚIRICĂ (1996); Maistru militar cls. I Edvin RESUL (2005); Caporal Florinel PLĂIAN (2008); cei opt eroi decedați la data de 5 iulie 2010, în catastrofa aviatică de la Tuzla, căpitan (post-mortem) Liviu Antim; aspirant (post-mortem) Florin Claudiu Cișmașu; aspirant (post-mortem) Gheorghe Cătălin Rădoi; aspirant (post-mortem) Băduț Papuc; aspirant (post-mortem) Cosmin Furtună; aspirant (post-mortem) Marius Cătălin Chioveanu; aspirant (post-mortem) Constantin Vlăduț Sărman; aspirant (post-mortem) Cozmin Florescu; cei doi eroi decedați în teatrul de operații din Afganistan, la data de 22 septembrie 2013, sublocotenentul (post-mortem) Adrian Postelnicu și sublocotenentul (post-mortem) Vasile Claudiu Popa.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*