Cristina Rizea, deputat USR PLUS de Constanța: „ATOP este doar o sinecură pentru unii politicieni și cei apropiați lor”

Cristina Rizea, deputat USR PLUS de Constanța

Deputatul USR PLUS de Constanța, Cristina Rizea, a depus marți, 13 aprilie, o inițiativă de modificare a Legii 218/2002 care reglementează funcționarea Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP), despre care spune că în actuala sa formă este „doar o sinecură pentru unii politicieni și cei apropiați lor”.

Potrivit Cristinei Rizea, ATOP este organism cu rol consultativ, ce nu are competențe în problemele operative ale poliției, iar în exercitarea atribuțiilor sale emite hotărâri cu caracter de recomandare care nu au forță juridică obligatorie. ATOP este finanțată de la bugetul municipiului București, respectiv din cel al județului, iar cei care fac parte din acest organism ajung să fie remunerați de două ori pentru aceeași muncă.

„În realitate însă, structura este doar o sinecură pentru unii politicieni și cei apropiați lor. În prezent, din acest organism fac parte șase consilieri județeni, numiți de președintele Consiliului Județean, trei reprezentanți ai comunității, numiți în mod discreționar de președintele Consiliului Județean, șefi ai Inspectoratului Județean de Poliție, ai Inspectoratului Județean de Jandarmi, ai Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, ai Poliției de Frontieră și ai Poliției Locale precum și un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor și un subprefect. Activitatea membrilor ATOP este remunerată, deși membrii ATOP au deja un rol în cadrul autorităților și instituțiilor publice pe care le reprezintă, pentru care aceștia sunt deja remunerați. Practic este o dublă remunerare pentru aceeași muncă”, a precizat Cristina Rizea pe pagina sa de Facebook.

Ea arată că, în urma informațiilor primite de la 33 de Autorități teritoriale pentru Ordine Publică din țară, din totalul de 42, acestea au cheltuit anul trecut 10.175.570 de lei, dintre care aproape 10.000.000 de lei numai pentru acoperirea indemnizațiilor de ședință.

„Mai mult, există discrepanțe foarte mari între aceste autorități. De exemplu, ATOP Ialomița a cheltuit 13.399 de lei (pentru o singură ședință desfășurată în 2020), în timp ce ATOP Caraș-Severin a cheltuit 776.264 de lei”, a explicat deputatul USR PLUS.

O altă modificare a Legii 218/2002 pe care o propune este clarificarea situației reprezentanților comunității locale.

„Numirea celor trei reprezentanți ai comunității de către primarul general al municipiului București, respectiv de președintele Consiliului Județean, este și ea problematică. Pe de-o parte, participarea acestor reprezentanți ar trebui să fie voluntară, venită din spirit civic și din dorința de creștere a standardului de securitate și ordine publică în comunitate, și nu din considerente financiare. În forma sa actuală, Legea 218/2002 nu prevede modalitatea concretă de selectare a acestor persoane și nici criterii de eligibilitate și competență care trebuie avute în vedere, acordând putere discreționară primarului general al Municipiului București și președintelui Consiliului Județean. Se impune așadar, introducerea clară a calității pe care reprezentanții comunității trebuie să o aibă, respectiv să fie reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea în raza unității administrativ-teritoriale de care aparține Autoritatea Teritorială de Ordine Publică în cauză și au ca obiect de activitate promovarea și apărarea drepturilor omului”, a mai precizat deputatul USR PLUS de Constanța, Cristina Rizea.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*