Ziua Incompetenței

Jurnalistul Adrian Boioglu. FOTO Mitică Raftu
Jurnalistul Adrian Boioglu. FOTO Mitică Raftu

Există zile în care realitatea sparge, în câteva ore, toate iluziile construite în ani de declarații oficiale. Astăzi a fost una dintre acele zile. O ambarcațiune suspectă a fost observată în Portul Constanța, iar câteva ore mai târziu avea să se confirme că era o dronă marină. La ora 10.28, aceasta a explodat. Din fericire, fără victime. Dar faptul că nu au existat victime nu trebuie confundat cu ideea că sistemul a funcționat. Înseamnă doar că am avut noroc.

Portul Constanța nu este o plajă izolată și nici un golf uitat de lume. Este cel mai important port al României, una dintre principalele porți comerciale ale Uniunii Europene și un obiectiv strategic aflat într-o regiune în care războiul din Ucraina a schimbat complet regulile de securitate. Tocmai de aceea, întrebarea fundamentală nu este ce s-a întâmplat după explozie, ci cum a fost posibil ca o astfel de dronă să ajungă acolo fără să fie oprită.

În România există suficiente instituții care, teoretic, ar fi trebuit să observe o astfel de amenințare. Avem Autoritatea Navală Română, Port Control, Forțele Navale, Ministerul Apărării, structuri de informații și sisteme de supraveghere care monitorizează permanent traficul din zonă. După fiecare exercițiu militar și după fiecare comunicat oficial aflăm cât de bine pregătite sunt aceste structuri și cât de atent este supravegheată regiunea Mării Negre. Astăzi însă am descoperit că o dronă marină poate apărea în port înainte ca cineva să știe că există.

Este posibil ca ancheta să stabilească faptul că drona a avut o semnătură dificil de detectat. Este posibil să aflăm că a plutit în derivă sau că a urmat un traseu greu de anticipat. Toate acestea pot fi explicații tehnice. Ele nu schimbă însă concluzia principală. Dacă o dronă marină ajunge într-un port strategic și explodează acolo, înseamnă că undeva pe lanțul de monitorizare, avertizare și intervenție a existat un eșec.

Ceea ce a urmat după explozie este la fel de relevant ca incidentul în sine. În locul unor răspunsuri clare, au început delimitările de competențe. O instituție a explicat că monitorizarea traficului naval aparține alteia. O alta a precizat care sunt atribuțiile sale legale. Aproape fiecare comunicat a părut mai preocupat să stabilească cine nu este responsabil decât să explice de ce s-a ajuns în această situație. Este un reflex birocratic vechi, pe care îl vedem după aproape fiecare incident major din România.

Problema este că amenințările reale nu sunt interesate de organigrame și competențe. O dronă marină nu verifică legislația înainte să intre într-un port. Un risc de securitate nu așteaptă să afle care instituție are atribuția principală și care are atribuția secundară. În fața unei amenințări, cetățenii se așteaptă ca statul să funcționeze ca un singur mecanism. Astăzi, ceea ce s-a văzut a fost exact opusul.

Poate cel mai îngrijorător aspect este că există deja informații potrivit cărora în zonă ar putea fi și alte drone similare. Dacă acest lucru se confirmă, întrebarea devine și mai incomodă. Câte dintre ele sunt cunoscute autorităților și câte nu? Câte sunt monitorizate și câte vor fi descoperite doar atunci când vor ajunge suficient de aproape pentru a fi observate cu ochiul liber?

Ancheta va stabili probabil traseul dronei și circumstanțele exacte ale incidentului. Va exista, aproape sigur, un raport tehnic și vor exista concluzii oficiale. Dar indiferent de ceea ce va scrie în acel raport, un fapt rămâne imposibil de ignorat: o dronă marină a ajuns în Portul Constanța și a explodat. Acesta este punctul de plecare al oricărei analize serioase.

Pentru că adevărata problemă nu este explozia de la ora 10.28. Adevărata problemă este tot ceea ce s-a întâmplat înainte de ora 10.28 și ceea ce nu a funcționat atunci când ar fi trebuit să funcționeze. Astăzi nu am aflat doar că o dronă a ajuns în port. Am aflat cât de mare este diferența dintre imaginea de siguranță pe care ne-o prezentăm și capacitatea reală de a preveni un incident înainte ca acesta să se producă.

Nici nu vreau să intru în discuția legată de comunicarea post eveniment. Prefectul județului Constanța, ISU Dobrogea, MApN și ANR au demonstrat – încă o dată – ce înseamnă să fii depășit de situație.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*