Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria „D’ale urbei”, readucând în atenția publicului o serie de evenimente și întâmplări petrecute în Constanța în urmă cu aproximativ un secol. Vizita unui prinț egiptean, numirea unui consul olandez, descoperirea unei fraude în Portul Constanța și problemele de igienă urbană reflectă imaginea unui oraș aflat într-o perioadă de dezvoltare și transformare.
Una dintre cele mai spectaculoase vizite consemnate de presa vremii a avut loc pe 27 iunie 1925, când în Portul Constanța a acostat iahtul de lux „Sakara”, avându-l la bord pe prințul egiptean Amr Mohamed Wahid El-Din Ibrahim, membru al dinastiei Muhamad Ali. În vârstă de numai 23 de ani, prințul era deja cunoscut în întreaga lume pentru stilul său de viață extravagant și pentru palatul construit pe insula Zamalek din Cairo, o reședință considerată una dintre cele mai spectaculoase ale epocii.
Potrivit ziarelor vremii, prințul a petrecut o noapte la Constanța, la bordul iahtului său, după care a plecat spre București cu un tren special, în cadrul unui amplu turneu european. Mai târziu, în anul 1943, Amr Ibrahim s-a căsătorit cu prințesa otomană Necla Sultan, însă cei doi au fost nevoiți să plece în exil după Revoluția egipteană din 1952, iar celebrul Palat Zamalek a fost naționalizat și transformat ulterior în Muzeul Național de Ceramică Islamică.
Tot pe 27 iunie, dar în anul 1926, regele Ferdinand I a acordat exequaturul contelui Willem Ignace Henri de Limburg Stirum, numit consul al Olandei la Constanța. Acesta urma să reprezinte interesele olandeze în cele patru județe ale Dobrogei interbelice – Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor. La acea vreme, Constanța era un important centru diplomatic și comercial, în oraș funcționând nu mai puțin de 18 oficii consulare.
Arhivele vremii consemnează și un caz spectaculos de fraudă descoperit în Portul Constanța în anul 1925. În urma unei anchete privind furturile repetate din trenurile de marfă și din magaziile portuare, polițiștii au descoperit că un funcționar al unei agenții de transport își însușise, timp de aproape doi ani, sume importante de bani prin intermediul unor paznici fictivi trecuți pe statele de plată. Mai mult, acesta furase și o cantitate semnificativă de articole de fierărie din depozitele companiei. Funcționarul a fost arestat și trimis în fața justiției.
O altă problemă care preocupa autoritățile și presa locală era cea a sănătății publice. În ediția din 27 iunie 1927 a ziarului „Dacia” era semnalată existența unei încăperi insalubre de pe strada Cuza Vodă, unde dormeau zeci de copii aduși de la sate pentru a vinde limonadă pe străzile orașului. Publicația cerea intervenția autorităților locale, avertizând asupra riscurilor sanitare într-o perioadă în care epidemiile reprezentau o amenințare constantă.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța amintește și de o reclamă publicată în anul 1923, prin care Societatea de Transport Constanța promova curse regulate cu autobuzul către Techirghiol Sat, oferind constănțenilor posibilitatea de a merge la băi și de a reveni în aceeași zi, beneficiind inclusiv de abonamente la preț redus.
Aceste fragmente de istorie urbană oferă o imagine a Constanței interbelice, un oraș cosmopolit, aflat la intersecția marilor rute comerciale și diplomatice, dar confruntat, în același timp, cu provocările unei societăți în plină modernizare.
Be the first to comment