Până acum câteva decenii, dezvoltarea unui oraș se măsura în kilometri de străzi, metri pătrați construiți sau numărul de clădiri noi. Astăzi, marile destinații urbane au adăugat indicatori la fel de importanți: natura, cultura, economia și comunitatea. Altfel spus, orașele care vor să atragă oameni, investiții și turiști au înțeles care sunt pilonii care oferă identitate.
Natura: infrastructură, nu decor
Una din lecțiile pe care marile orașe ale lumii au învățat-o deja, este rolul naturii. De exemplu, Barcelona a demonstrat-o transformând spațiul public din decor în infrastructură funcțională, prin modelul „Superblocks”. Paris a dus ideea mai departe, prin proiectul „Plan Arbre”, plantând 170.000 de arbori, acolo unde orașul avea nevoie să respire. Singapore a mers și mai departe, făcând din natură un simbol al întregii sale identități urbane: „Gardens by the Bay”, unul dintre simbolurile sale contemporane, combină horticultura, arhitectura și tehnologia într-un spațiu care este, el însuși, o atracție internațională. Concluzia este aceeași peste tot: verdele nu mai este ce rămâne după ce se ridică o clădire, ci ceea ce face un oraș să funcționeze — la fel de esențial ca o stradă sau o rețea de canalizare.
România are deja o dovadă că această lecție funcționează, dacă este aplicată riguros. La Palas Iași, primul proiect mixed-use de regenerare urbană din țară, grădina n-a fost gândită ca o completare estetică: primii arbori au fost plantați cu un an înainte ca publicul să calce pe alei, iar astăzi grădina numără peste 1.000 de arbori și 50.000 de arbuști, la fel de importantă pentru identitatea locului ca și clădirile din jurul ei. Aceeași filosofie se regăsește la Iulius Town Timișoara și la Iulius Mall Cluj-Napoca — natura nu urmează construcția, ci o precedă și o organizează. Este exact un principiu pe care compania IULIUS îl aduce acum la malul Mării Negre: este rândul Constanței să învețe aceeași lecție.
La Constanța, IULIUS a adus copacii înaintea clădirilor
Pe fostul teren al platformei industriale de nord a Oil Terminal, acolo unde IULIUS transformă 38 de hectare într-un nou pol urban, procesul de regenerare a început cu remedierea solului și apei din acel perimetru — un pas obligatoriu înainte ca orice funcțiune nouă să poată exista pe acest teren, un amplu proces care are un cost estimat la 29 de milioane de euro. De altfel, bioremedierea nu este doar un detaliu tehnic, ci este pasul zero al întregii transformări — fără de care, ideea de parc sau grădină botanică ar rămâne doar pe hârtie. Abia după acest proces, terenul poate primi, la propriu, viață nouă.
Între timp, atenția e îndreptată și către pepiniera IULIUS de la Lazu. Acolo, în pepiniera care se întinde pe o suprafață de 8 hectare, 1.100 de arbori maturi, aduși din Italia, se aclimatizează de mai bine de un an de zile, urmând ca numărul lor să crească semnificativ, înainte de a fi transplantați în viitoarele parcuri ale proiectului IULIUS de la Constanța. E aceeași filosofie aplicată la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara: copacii nu așteaptă finalul șantierului, ci îl preced.
Cultura ca identitate, nu doar funcționalitate
Urbaniștii și arhitecții prestigiosului birou internațional de arhitectură Foster+Partners, care au realizat conceptul proiectului IULIUS de la Constanța, au vorbit în cadrul Summitului Orașelor din România, organizat la Iași în luna aprilie, de Fundația IULIUS în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), despre diferența dintre un loc funcțional și un loc cu identitate. Un spațiu bun, spun ei, nu se măsoară în câți metri pătrați are, ci în câtă memorie colectivă reușește să adune.
Verile din grădinile IULIUS — concerte în aer liber, seri de tango, evenimente comunitare — sunt exact acest tip de test: atunci când oamenii au de ales oriunde să stea, alegerea unui loc anume devine un vot sincer de apartenență.
Este miza pe care proiectul IULIUS de la malul mării, Constanța365, o preia: nu doar spații pentru cumpărături, ci scene, alei, piațete și grădini care găzduiesc evenimente recurente, până când locul intră, pur și simplu, în memoria orașului.
Economia: cea mai mare investiție privată din regiune
Cu o valoare estimată la peste 850 de milioane de euro, proiectul IULIUS de la Constanța este anunțat drept cea mai amplă investiție privată din regiune pentru anii următori. Dincolo de cifră, proiectul propune o mixtură de funcțiuni — retail, servicii, birouri, cultură, educație, sport — gândită să genereze locuri de muncă și să atragă antreprenori, investitori și companii într-un oraș al cărui calendar economic a fost, tradițional, dictat de cele trei luni de vară.
Un aspect din numele proiectului prezentat de companie, Constanta365, accentuează exact această ambiție: 365 de zile, nu 90. Ideea de destinație activă tot anul depășește granițele unui brand de marketing și devine o strategie urbană propriu-zisă — cum transformi un oraș de litoral într-un oraș care trăiește și iarna.
Comunitatea: un teren abandonat, redat orașului
Poate cea mai importantă schimbare pe care o aduce proiectul IULIUS de la Constanța este că un teren industrial părăsit, care astăzi nu joacă niciun rol în viața constănțenilor, devine un pol urban activ, ecologizat, deschis comunității.
Pentru locuitorii orașului, acesta era un teren pe care l-au privit ani la rândul ca pe o zonă pierdută — parte din peisajul industrial pe lângă care treceau fără să se oprească. Faptul că acest spațiu va redeveni, treptat, parte din viața de zi cu zi a orașului — cu parcuri, evenimente, locuri de întâlnire — schimbă și felul în care constănțenii se vor raporta la propriul oraș. Nu mai este vorba doar despre o investiție privată, ci despre un loc pe care comunitatea îl poate revendica din nou ca fiind al ei.
Be the first to comment