FOTO VIDEO Proiecte majore la Administrația Canalelor Navigabile, importante pentru siguranța navigației și dezvoltarea porturilor

Administrația Canalelor Navigabile (ACN) Constanța a reușit să finalizeze, înainte de termen, două proiecte importante pentru dezvoltarea porturilor de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pentru mărirea capacităților de operare: „Modernizare și extindere capacitate de operare în portul Luminița” – Etapa II, respectiv „Reabilitare și retehnologizare Baraj Stăvilar mobil km 4+337”. Sunt proiecte cofinanțate de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune, prin Programul Transport 2021-2027.

Investiția în Portul Luminița se ridică la 120 de milioane de lei, cu TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene și de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor. A devenit acum unul dintre cele mai noi porturi din România. Zona care, până nu demult, era practic un teren viran, prăfuit, a fost transformată într-o platformă portuară modernă, cu cheuri și infrastructură pentru alimentarea cu apă și energie electrică.

„Portul Luminița era un macadam, efectiv. S-a făcut acum port, cu platformă portuară, cu cheuri, cu alimentare cu apă și energie electrică. Sperăm ca în al treilea an de funcționare să ajungem la 300.000 de tone mărfuri. Poate că, comparativ cu, să zicem, portul Constanța, 300.000 de tone nu e mare lucru, dar pentru noi este extrem de important. Ca să aveți așa un etalon, portul Ovidiu face în jur de 500.000-600.000 de tone și ați văzut acolo ce trafic e”, a declarat, la evenimentul de prezentare, directorul general al ACN, Florin Goidea.

Potrivit conducerii ACN, în portul Luminița pot fi operate mărfuri diverse, de la materiale de construcții până la fier vechi. Iar interesul operatorilor există deja, așa că urmează finalizarea procedurilor administrative și scoaterea spațiilor la licitație.

Pentru ACN, următorul pas este finalizarea procedurilor administrative și scoaterea spațiilor la licitație.

Celălalt proiect important al ACN este cel de reabilitare și retehnologizare a stăvilarului mobil de la kilometrul 4+337, Cernavodă. Stăvilarul nu mai fusese reabilitat din 1983, când fusese construit, de altfel. Se degradase aproape în întregime, spune Florin Goidea.

„Adică, inițial, noi gândisem că o să fie mai ușor, dar când am desfăcut, am izolat stăvilarul de Canal, astfel încât să putem lucra la construcția hidrotehnică, totul era ruginit într-un hal fără de hal. Astfel încât a trebuit să scoatem tot, absolut tot este nou. Nu am reabilitat nimic, că nu aveam ce reabilita.”

Investiția s-a ridicat la 50 de milioane de lei, cu TVA. Iar, potrivit inginerului Moren Abdurafi, șefa Departamentului Proiecte Investiții al ACN, importanța proiectului este majoră. Miza? Păstrarea în siguranță a nivelului apei în Canal, în special în perioadele în care Dunărea are debite scăzute.

„Stăvilarul de la Cernavodă a fost un punct critic. Noi efectiv l-am pus în siguranță. La niveluri mici ale Dunării exista posibilitatea ca apa din Canal să alunece înapoi, în condițiile în care batardourile și stavilele nu erau închise etanș. Acum totul este ok, sperăm că în perioada de exploatare nu vom avea probleme.”

În trecut au existat chiar situații în care apa dintr-un bazin al Canalului s-a scurs către celălalt, din cauza lipsei de etanșeitate.

Acum, după retehnologizare, situația este diferită. Recepția lucrărilor a avut loc pe 4 august. Potrivit lui Moren Abdurafi, proiectul a fost cu atât mai important cu cât lucrările s-au încheiat într-o perioadă în care nivelurile Dunării au fost foarte scăzute. Așadar, implementarea proiectului de retehnologizare a stăvilarului de la Cernavodă a fost finalizată la momentul oportun.