O scoarță veche de aproape un secol, din Maramureșul istoric, aduce la Muzeul de Artă Populară Constanța povestea caselor țărănești de odinioară

Scoarță din Maramureș FOTO Muzeul de Artă Populară Constanța
Scoarță din Maramureș FOTO Muzeul de Artă Populară Constanța

O țesătură tradițională din lână, cu o lungime de peste patru metri și un decor geometric în culori vibrante, este exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța. Cunoscută în Maramureș sub denumirea de „țol de rudă”, piesa de patrimoniu provine din localitatea Apșa de Jos, aflată în Maramureșul istoric, astăzi parte a regiunii Transcarpatia din Ucraina, și ilustrează una dintre cele mai reprezentative tradiții textile ale gospodăriilor țărănești din această zonă.

Scoarța a intrat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța în anul 2014, achiziționată de la familia etnologilor maramureșeni Mihai și Ioana Dăncuș. Prin dimensiuni, tehnica de realizare și bogăția ornamentelor, obiectul oferă o imagine asupra modului în care țesăturile populare îndeplineau atât un rol practic, cât și unul decorativ în interiorul locuințelor tradiționale.

În gospodăriile din Maramureș, scoarțele din lână, denumite local „țoluri”, erau folosite pentru împodobirea paturilor, a meselor sau a așa-numitei „rude”, un element caracteristic organizării camerei de sărbătoare.

Ruda era o bârnă din lemn suspendată de tavan, deasupra patului, în „camera bună” a casei țărănești. Pe aceasta erau așezate și expuse diferite piese textile realizate în gospodărie, de la scoarțe și ștergare până la cearceafuri, fețe de masă și perne. Ansamblul avea un rol important în amenajarea interiorului și în punerea în valoare a priceperii gospodinelor în arta țesutului.

Piesa prezentată de muzeul constănțean este realizată integral din lână, atât urzeala, cât și băteala fiind țesute în două ițe. Scoarța măsoară peste patru metri în lungime și aproximativ un metru și jumătate în lățime, dimensiuni adaptate funcției sale de ornamentare a rudei.

Decorul este organizat în 12 registre separate prin vărgi, iar motivul dominant este hexagonul, o formă geometrică derivată din romb, întâlnită în numeroase variante. Unele hexagoane au laturi drepte, altele sunt dințate, dispuse în trepte, prevăzute cu cârlige sau organizate concentric. Repetarea acestor motive creează un ritm ornamental specific țesăturilor tradiționale maramureșene.

Un alt element distinctiv al exponatului îl reprezintă cromatica intensă. Spre deosebire de țesăturile mai vechi, realizate cu ajutorul coloranților naturali, scoarța de la Apșa de Jos a fost vopsită cu substanțe chimice, care au permis obținerea unor nuanțe puternice și contrastante.

Potrivit specialiștilor Muzeului de Artă Populară Constanța, această particularitate contribuie și la datarea obiectului, realizarea sa fiind plasată în al doilea sfert al secolului al XX-lea, perioadă în care utilizarea coloranților chimici devenise caracteristică scoarțelor țesute pentru interioarele tradiționale din Maramureș.

Dincolo de valoarea sa artistică, „țolul de rudă” păstrează mărturia unui mod de viață în care obiectele textile erau parte integrantă a identității gospodăriei și a comunității. Proveniența sa din Apșa de Jos, localitate a Maramureșului istoric aflată astăzi dincolo de granițele României, adaugă piesei și o dimensiune culturală aparte, legată de continuitatea tradițiilor românești din această regiune.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CTnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CTnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*