Obezitatea la copii a devenit una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică din România. Datele recente arată că aproape patru din zece copii și adolescenți cu vârste între 6 și 19 ani au exces ponderal sau obezitate, iar specialiștii avertizează că fenomenul capătă proporțiile unei adevărate epidemii.
Potrivit medicului pediatru Georgiana Gheorghe, de la Spitalul OCH, anul 2025 a marcat un moment important în statisticile privind sănătatea copiilor: pentru prima dată, obezitatea a depășit subponderalitatea în rândul populației pediatrice.
„Este o epidemie silențioasă. Ar trebui să luăm măsuri cât mai concrete și cât mai simple, începând chiar din cabinetul medicului de familie sau al medicului pediatru, printr-o măsurătoare și un consult general al copilului”, explică medicul.
De ce se îngrașă copiii mai mult decât generațiile anterioare
Specialiștii pun această creștere alarmantă pe seama unui cumul de factori specifici stilului de viață modern. Alimentația ultraprocesată, timpul petrecut în fața ecranelor, lipsa activității fizice și stresul psihologic contribuie împreună la acumularea kilogramelor în plus.
„Copilul modern este expus la alimente ultraprocesate, care sunt ieftine și ușor accesibile, la sedentarism prin expunerea excesivă la ecrane și la stres psihologic. Toate acestea influențează comportamentul alimentar”, spune medicul.
Cum își poate da seama un părinte dacă cel mic are probleme cu greutatea
Spre deosebire de adulți, la copii evaluarea greutății nu se face doar prin simpla calculare a indicelui de masă corporală (IMC). Acesta trebuie interpretat în funcție de vârstă și sex, folosind grafice de creștere standardizate recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, doi copii care au același IMC pot avea încadrări diferite în funcție de etapa de dezvoltare în care se află. De aceea, medicii recomandă monitorizarea periodică a greutății și înălțimii în cadrul controalelor de rutină. Iar unul dintre cele mai importante mesaje transmise de medicul pediatru este legat de consumul excesiv de zahăr.
„Consider că zahărul adăugat este inamicul principal al copilului modern”, afirmă Georgiana Gheorghe.
Problema este că zahărul se regăsește în numeroase produse alimentare, uneori în cantități neașteptate. Din acest motiv, părinții sunt încurajați să citească atent etichetele alimentelor. Recomandările actuale arată că zahărul adăugat ar trebui să reprezinte mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic al copilului, ideal chiar sub 5%.
Fructe și legume la fiecare masă
În privința alimentației sănătoase, recomandările de bază nu s-au schimbat semnificativ în ultimii ani. Copiii ar trebui să consume zilnic fructe și legume, proteine de calitate provenite din carne slabă, pește, ouă și lactate, precum și grăsimi sănătoase. Atunci când cei mici refuză legumele, specialiștii recomandă răbdare și implicarea lor în alegerea și prepararea alimentelor, fără presiuni sau forțări.
„Este normal ca un copil să refuze un aliment chiar și de 15 ori. Nu trebuie să-l forțăm. Trebuie să educăm comportamentul alimentar treptat și într-un mod relaxat”, explică medicul.
Consecințe care apar încă din copilărie
Dacă în trecut complicațiile obezității erau asociate mai ales cu vârsta adultă, astăzi acestea apar tot mai devreme. Copiii cu obezitate pot dezvolta rezistență la insulină, diabet zaharat, hipertensiune arterială, probleme cardiovasculare și apnee în somn. La acestea se adaugă efectele psihologice: scăderea stimei de sine, anxietatea, depresia și experiențele de bullying.
„Nu mai trebuie să așteptăm vârsta adultă ca să vedem complicațiile obezității”, avertizează pediatrul.
Dietele restrictive nu sunt soluția. În ciuda tentației de a recurge la cure drastice de slăbire, medicii atrag atenția că dietele restrictive pot fi periculoase pentru dezvoltarea copiilor.
„Nu recomandăm diete restrictive. Sunt periculoase atât pentru dezvoltarea cerebrală, cât și pentru cea somatică. Cheia este educarea comportamentului alimentar și construirea unei relații sănătoase cu mâncarea”, subliniază Georgiana Gheorghe.
Pe lângă alimentație, activitatea fizică și odihna joacă un rol esențial în prevenirea excesului ponderal. Recomandarea este ca fiecare copil să facă minimum 60 de minute de mișcare pe zi, indiferent dacă este vorba despre sport organizat, mers pe bicicletă, role sau joacă activă în aer liber. La fel de important este somnul. Studiile arată că lipsa odihnei favorizează dezechilibre hormonale care cresc senzația de foame și pot contribui la acumularea kilogramelor în plus. Specialista recomandă și revenirea la un obicei simplu, dar tot mai rar întâlnit: mesele în familie.
„Nu putem să-i cerem copilului să mănânce fructe și legume dacă noi nu facem același lucru. Părinții trebuie să fie un model și să mănânce aceeași masă împreună cu copiii.”
Mesajul medicului pentru părinți: nu perfecțiunea contează
În fața avalanșei de informații despre nutriție și educație, mulți părinți se simt copleșiți. Medicul Georgiana Gheorghe transmite însă că succesul nu depinde de perfecțiune.
„Un părinte nu trebuie să fie perfect. Trebuie să fie prezent și consecvent. Dacă observă că un copil ia în greutate, nu face suficientă mișcare sau își schimbă comportamentul alimentar, este important să ceară sfatul unui specialist.”
Potrivit acesteia, prevenția rămâne cea mai eficientă armă împotriva obezității infantile, iar monitorizarea regulată a dezvoltării copilului poate face diferența între o problemă depistată la timp și o boală cronică ce va necesita tratament pe termen lung.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment