În parcul din fața Casei de cultură din comuna Cumpăna, s-a desfășurat, vineri, inaugurarea replicii anticului Cadran Solar descoperit pe teritoriul localității, reper istoric ce face parte din traseul cultural „Via DobroGetica”. Alături de numeroși locuitori ai comunei, la evenimentul dedicat valorificării patrimoniului istoric și identității dobrogene au fost prezenți reprezentanți ai administrației locale, ai mediului academic și ai bisericii, precum și ambasadori ai proiectului „Via DobroGetica”, într-un demers care îmbină cercetarea istorică, educația și promovarea valorilor culturale ale Dobrogei.
Primarul comunei, Mariana Gâju, a subliniat importanța recuperării și promovării trecutului local, considerând că istoria unei comunități trebuie transmisă noilor generații.
„Născută, crescută la Cumpăna, simt că avem datoria să punem în valoare trecutul comunei Cumpăna, să învățăm copiii noștri, viitorul nostru, de când dăinuie și ce istorie are această comună. Cunoașteți vorbele lui Nicolae Iorga: «Cine nu-și cunoaște trecutul este ca un copil care nu-și cunoaște părinții». Noi, încet-încet, vrem să spunem: noi ne cunoaștem părinții și știm ce vrem în acest prezent”, a declarat, pentru CTnews, Mariana Gâju.
Aceasta a evidențiat faptul că proiectul a fost realizat exclusiv cu sprijinul sponsorilor și nu din bugetul local, mulțumind companiilor implicate în realizarea lucrării.
„Aceste activități nu sunt realizate cu bani publici, nu cu bani din bugetul local, ci numai cu sponsorizări ale oamenilor care nu sunt neapărat din Cumpăna, ci din Constanța, societatea Mobexpert și Mesta Marmură și Travertin Constanța. Fără acest sprijin, noi n-am fi reușit să realizăm această lucrare, care pune în valoare cadranul solar descoperit la Cumpăna, care datează din secolul al II-lea după Hristos”, a spus Mariana Gâju.
Primarul a amintit și de descoperirile arheologice realizate în zonă, care demonstrează importanța economică și comercială a așezării în perioada antică și care fac din comuna Cumpăna un reper important pe traseul proiectului cultural „Via DobroGetica”, gândit pe orizontul anilor 2025–2028, când Dobrogea celebrează 150 de ani de la reîncorporarea în România.
„Amforele descoperite pe teritoriul comunei Cumpăna demonstrează că aici erau comercianți, transportau uleiul și vinul către cetatea Tomis. În același timp, demonstrează că aici era o comună suburbană, dezvoltată, în apropierea cetății Tomis”, a precizat aceasta.
Potrivit primarului Mariana Gâju, cei peste 2.100 de elevi care învață în unitățile de învățământ din comună reprezintă „adevărata avere” a comunității și sunt principalii beneficiari ai acestor proiecte culturale.
Evenimentul a fost binecuvântat de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit despre legătura dintre credință, știință și patrimoniul istoric al Dobrogei.
„Orice descoperire din istoria ținutului Dobrogei este atât de binevenită, pentru că arată valoarea patrimonială a Dobrogei. Descoperim aceste semne ale științei și civilizației vechi din Dobrogea și pentru care biserica nu este indiferentă”, a afirmat ierarhul.
În discursul său, acesta a evidențiat rolul științei în dezvoltarea societății și în înțelegerea credinței.
„Biserica noastră ortodoxă a apreciat întotdeauna știința și oamenii de știință, pentru că știința este cea care ajută, de cele mai multe ori, la promovarea credinței. Știința trebuie pusă la loc de cinste pentru a sluji oamenii”, a adăugat IPS Teodosie.
La rândul său, cercetătorul științific Sorin Marcel Colesniuc, de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a explicat valoarea istorică și științifică a cadranului solar descoperit la Cumpăna, considerat unic prin modul în care este promovat în spațiul public.
„Este un moment deosebit. În Dobrogea s-au descoperit până acum cinci cadrane solare, dar cel de la Cumpăna este singurul promovat în acest mod, grație doamnei primar Mariana Gâju. Este un obiect deosebit care ne demonstrează că, în urmă cu două milenii, locuitorii Dobrogei erau preocupați de matematică și astronomie”, a declarat acesta.
Cercetătorul a explicat că obiectul antic împărțea timpul zilei în 12 ore la echinocții și reprezintă una dintre cele mai importante descoperiri de acest tip din România.
„În țară nu prea sunt astfel de obiecte descoperite, care să dateze din antichitate, dar iată că noi avem aici, în Dobrogea, unul descoperit la Cumpăna, unul la Histria, chiar mai vechi, din secolul IV înainte de Hristos, două la Constanța și încă unul a cărui localizare nu o știm cu precizie, dar se află în depozitul Muzeului Național din București”, a subliniat Sorin Marcel Colesniuc.
Acesta a precizat că monumentul inaugurat astăzi reprezintă o replică fidelă a piesei originale, păstrată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
„Originalul este făcut din marmură vineție, marmură de import, pentru că marmura descoperită în Dobrogea era adusă, în general, din Grecia sau alte zone ale Europei”, a explicat cercetătorul.
Prin inaugurarea stâlpului miliar „Via DobroGetica” și a cadranului solar, administrația locală din Cumpăna își propune să transforme patrimoniul istoric într-un instrument de educație și identitate pentru generațiile tinere. „Miliarul roman” era piatra care marca fiecare milă romană (1.480 m) pe drumurile Imperiului. Via DobroGetica reinstalează 150 de miliari de-a lungul a cinci trasee dobrogene, recreând ritmul antic al călătoriei. Primul miliar a fost instalat la Castrul Roman Ovidiu.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment