Stațiunea Venus a fost gazda unei noi întâlniri anuale a Asociației Aeroporturilor din România, întâlnire prezidată la această ediție de noul președinte, Bogdan Mândrescu, actualul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), și de noul vicepreședinte, Sorin Manda, director al aeroportului din Craiova. Principalele subiecte abordate au fost, în primul rând, situația traficului aerian, nevoia de investiții a aeroporturilor de la noi și necesitatea unor măsuri suplimentare de securitate.
Potrivit lui Bogdan Mândrescu, președintele Asociației Aeroporturilor din România, traficul de pasageri a crescut cu aproximativ 8% în luna iulie față de aceeași perioadă a anului trecut. Tendința este așteptată să continue până la finalul acestui an. Mai pesimist, vicepreședintele asociației, Sorin Manda, consideră însă că România este încă sub potențialul său. Dacă în ultimul an au fost înregistrați aproximativ 20–27 de milioane de pasageri, obiectivul ar trebui să fie atingerea pragului de 40 de milioane de pasageri în următorii 6–7 ani.
„Cred că anul viitor va fi un recul, din cauza faptului că principalul operator din România, în strategia pe care o are, este de a reloca niște avioane aflate în bazele din România către alte baze. Noi apreciem undeva la jur de 2 milioane de bilete care nu se vor mai găsi în sistemele de vânzare pentru anul viitor și pe care noi, ca manageri de aeroporturi, încercăm să le acoperim prin atragerea altor operatori”, a spus Sorin Manda.
Creșterea numărului de pasageri nu este uniformă. Unele aeroporturi, precum cele din Târgu Mureș, Oradea, Brașov sau Suceava, reușesc să atragă trafic prin colaborarea cu autoritățile locale și operatorii aerieni, în timp ce alte aeroporturi înregistrează stagnări sau scăderi.
„Trecem printr-o criză economică, trecem, în același timp, printr-o criză politică, nu au predictibilitate, iar în aviație, dacă nu ai predictibilitate, nu prea poți să-ți faci un business plan pe o perioadă lungă de timp, astfel încât să îți fie convenabil și să fie, până la urmă, pe profit o anumită rută”, a mai precizat Sorin Manda.
În acest context, conducerea Asociației Aeroporturilor atrage atenția asupra poziției aproape de monopol a unui operator low-cost interesat să preia, de la TAROM, zborurile interne. Mândrescu și Manda consideră că România trebuie să își păstreze o companie aeriană națională puternică.
„Suntem în situația în care domnul prim-ministru Bolojan se întâlnește, fără a da motivul, cu CEO-ul Wizz Air, după care, la câteva luni de zile, bugetul TAROM și conducerea TAROM sunt decapitate, după care, iarăși, la câteva săptămâni de zile, Wizz Air ne spune că el cam vrea să cumpere TAROM”, comentează Sorin Manda.
Iar Bogdan Mândrescu, pe același subiect, este și mai tranșant:
„Consider că în fiecare dintre noi trebuie să existe un gram de naționalism, cel puțin, sau de iubire de țară. Există și în mine, poate mai accentuat un pic, însă nu văd ca o soluție viabilă. Pentru că avem o companie care are un monopol clar la nivel național, vorbim de peste 56% din zboruri și din rute. Niciodată n-am fost de principiu că trebuie concentrată puterea într-un singur loc. Pentru că atunci nu va mai putea fi gestionată, ca să nu spunem, controlată.”
Securitatea aeroporturilor și necesitatea instalării unor sisteme antidrone au fost o temă îndelung dezbătută la Venus. Bogdan Mândrescu subliniază că, în special în aeroporturile cu trafic ridicat, precum Otopeni și Băneasa, protecția împotriva dronelor „nu mai este un moft, ci o necesitate permanentă”. Aeroporturile trebuie să fie pregătite să răspundă rapid oricărei amenințări care poate afecta siguranța pasagerilor și a operațiunilor aeriene. Mândrescu nu vorbește despre prețuri și nici despre când vor putea fi achiziționate aceste sisteme antidrone.
Sorin Manda estimează, însă, că un astfel de sistem ar ajunge la 10 milioane de euro, sumă dificil de suportat de aeroporturile regionale și de dimensiuni mai mici:
„Din păcate, pe programul SAFE am văzut că se pot construi autostrăzi, iar partea de a ne apăra de drone a rămas în sarcina aeroporturilor. Programul SAFE e încheiat.”
Directorul general al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”, Bogdan Artagea, a prezentat investițiile realizate în ultimii ani. Se ridică la 100 de milioane de euro, în principal fonduri europene. Investițiile au însemnat un terminal nou și îmbunătățirea serviciilor, a siguranței și securității aeroportuare. Problema rămâne însă atragerea unui număr mai mare de pasageri și dezvoltarea destinațiilor. Lipsește o strategie comună de promovare a litoralului românesc, lipsește sprijinul administrației județene, acționară, de altfel, la aeroport. „Nu sunt bani”, a invocat reprezentantul OMD județ Constanța.
„Ne mulțumește, este evident. Mi-e ciudă pe celelalte județe pentru că se întâmplă lucruri. Din păcate, la noi nu se întâmplă nimic. La Craiova se întâmplă lucruri, la Târgu Mureș se întâmplă lucruri, la Oradea se întâmplă lucruri, la Suceava, la Sibiu, la Brașov. Numai la Constanța nu se întâmplă nimic. În primul rând, un OMD poate să dea un impuls, unul susținut, bineînțeles, din spate de oficialitățile locale și județene. Problema este că vin sponsorii și n-au unde să bage banii, pentru că sunt unii care aparțin de OMD-ul din Năvodari, alții de Constanța. Cui duc banii și cine își asumă să facă acest marketing support?”și-a arătat indignarea Bogdan Artagea.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment