Comunitățile armâne din România marchează, în aceste zile, una dintre cele mai importante sărbători identitare: 23 Mai – Ziua Națională a Armânilor. Evenimentul amintește de momentul istoric din anul 1905, când, prin iradeaua emisă de sultanul otoman Ahmed al II-lea, armânii au fost recunoscuți oficial ca etnie distinctă în Balcani. La 121 de ani distanță, sărbătoarea este celebrată prin spectacole, conferințe, expoziții și slujbe religioase organizate la București, Constanța și Tulcea.
În Dobrogea, acolo unde comunitatea armână este una dintre cele mai puternice și mai active din țară, atmosfera este una festivă. Muzica tradițională, dansurile, costumele populare și limba armână revin în centrul atenției, într-o încercare de a păstra vie memoria unei comunități care și-a transmis identitatea din generație în generație.
Nicolae Sterghiu, președintele Comunității Aromâne din Constanța, spune că ziua de 23 Mai are o încărcătură aparte pentru armânii din întreaga regiune balcanică.
„Reprezintă sărbătoarea noastră legată de iradeaua dată de sultanul Ahmed al II-lea în 22 mai 1905, conform calendarului gregorian. În Imperiul Otoman comunitatea vlahă era recunoscută ca un popor ahoria, adică altfel decât celelalte națiuni care erau în cadrul Imperiului. Când a recunoscut vlahii, milete a horia, adică popor altfel, s-a referit strict la noi, la armânii din Macedonia”, a explicat acesta.
Liderul comunității armâne a vorbit și despre perioada dificilă prin care au trecut aromânii după războiul turco-grec, când numeroase familii și-au pierdut proprietățile și au fost nevoite să își părăsească locurile natale.
„Atunci a început presiunea asupra vlahilor, asupra armânilor, fiindcă acei greci trebuiau localizați. Pentru armâni, orice contract se încheia prin strângere de mână. Când au venit grecii, au cerut documente. Documente n-au avut și atunci au fost dați la o parte, de pe pământul lor, din casa lor, fiindcă nu aveau documente. Atunci statul român a întins mâna”, a rememorat Nicolae Sterghiu.
Astăzi, comunitatea armână încearcă să își consolideze identitatea și să își transmită mai departe valorile culturale și limba maternă.
Sterică Fudulea, președintele Comunității Armâne din România, consideră că numărul real al armânilor din România este mult mai mare decât cel indicat de recensămintele oficiale.
„Momentul 2011 a fost unul complex, pentru că a fost prima dată când noi am cerut să fim recenzați ca etnie distinctă, conform principiilor europene. Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților spune foarte clar că nu poți să impui unui cetățean ce este. Trebuie să-l lași să se autodeclare”, a declarat acesta.
Fudulea susține că mulți armâni au fost înregistrați în trecut drept români, deși și-au declarat apartenența etnică distinctă.
„În comunitățile în care noi trăim, la grupa «altă etnie» erau sute și mii de oameni. Ulterior, când au fost publicate datele finale, am văzut că am dispărut de la «altă etnie» și am fost trecuți la grupa mare de «români». Eu sunt convins că, în urma recensământului pe care îl pregătim, numărul armânilor va depăși 100 de mii”, a afirmat liderul comunității.
Un rol esențial în păstrarea identității îl au tinerii, spune Zelca Ilie, vicepreședinte al Comunității Armânilor – filiala Constanța. Acesta vorbește despre nevoia de a transmite limba și tradițiile către noile generații.
„Nu văd cum aș putea să fiu un părinte bun, un bun armân, fără să mă asigur că băiatul meu și fata mea vor urma aceeași educație pe care eu am primit-o acasă și nu vor învăța limba pe care noi o vorbim de mai bine de două mii de ani”, spune acesta.
Vicepreședintele filialei constănțene anunță și o campanie dedicată reintroducerii limbii armâne în școli.
„Trebuie să reintroducem la nivel școlar, într-un mod organizat, studierea limbii noastre. Important este ca graiul nostru să continue peste ani și ani pentru generațiile care vor urma. În acest sens, am lansat o campanie importantă pentru identificarea copiilor armâni, de la nivel preșcolar până la liceu, pentru reluarea studiilor în instituțiile de învățământ”, a mai precizat Zelca Ilie.
Sărbătoarea din acest an pune accent și pe patrimoniul gastronomic al comunității. Petrut Gheorghiță, secretar general al Comunității Armâne din România – filiala Constanța, a vorbit despre un proiect cultural realizat împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, prin care au fost documentate și filmate rețete tradiționale armânești.
„A fost un schimb de informație deosebit. Pentru comunitatea armână ne-am întâlnit cu copiii la Culmea și am făcut acest atelier de plăcinte. O persoană mai în vârstă a predat aceste rețete și i-a învățat pe copii cum să le facă. Practic, a fost un mod de a transmite tradiția către generațiile tinere”, a explicat acesta.
Proiectul dobrogean dedicat gastronomiei minorităților a fost premiat la competiția internațională „World Gastronomy Summit”, la categoria „Culinary Journeys”.
La Constanța, punctul central al manifestărilor îl reprezintă spectacolele organizate pe Bulevardul Tomis, unde publicul este invitat să descopere muzica, dansurile și costumele tradiționale armânești.
„Va fi un spectacol de muzică și dansuri armânești, însă și o expoziție cu personalități ale comunității noastre din istorie. Va fi o scenă principală, iar spectacolul va începe în jurul orei 16 și se va termina în jurul orei 19:30. După aceea vor exista și trei scene mai mici amenajate de-a lungul bulevardului, unde mai mulți artiști vor cânta”, a declarat Ana Maria Cutova, membru al comunității armâne.
Pentru armânii din România, 23 Mai nu este doar o comemorare istorică, ci o reafirmare a identității, a solidarității și a continuității unei culturi care a supraviețuit timpului. În ritm de dans, în sunet de cântec armânesc și în graiul transmis din familie în familie, comunitatea celebrează nu doar trecutul, ci și viitorul său.
Ne vedem și pe DELTA TV – Televiziunea digitală cu cea mai mare acoperire din Sud-Estul României: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași.
Reportajele și emisiunile de calitate sunt pe www.deltatv.ro
Be the first to comment