Starea clădirilor în care funcționează spitalele publice, vulnerabilitatea acestora în cazul unui cutremur și dificultățile de adaptare a infrastructurii medicale vechi la standardele actuale sunt subiectele unei întrebări parlamentare formulate de deputatul AUR de Constanța, Silviu-Titus Păunescu. Parlamentarul solicită Ministerului Sănătății și Ministerului Dezvoltării o evaluare actualizată a infrastructurii spitalicești din România, cu accent pe situația unităților sanitare din județul Constanța și, în special, pe Spitalul Municipal Mangalia.
Demersul parlamentar pornește de la datele unei analize a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014–2021. Potrivit informațiilor invocate de deputatul constănțean, dintre cele 310 unități sanitare publice examinate, 68 funcționau în clădiri construite înainte de anul 1900. În cazul celor 58 de spitale aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății, mai mult de jumătate dintre clădiri aveau o vechime de peste 60 de ani, iar zece unități administrau imobile construite cu mai bine de un secol în urmă.
Silviu-Titus Păunescu atrage atenția că problema nu este reprezentată exclusiv de vechimea construcțiilor, ci de posibilitatea adaptării lor la cerințele actuale ale actului medical, de la organizarea circuitelor sanitare până la ventilație, instalații și amenajarea spațiilor de izolare.
„Vechimea unei clădiri nu înseamnă, prin ea însăși, că într-un spital apar mai multe infecții asociate asistenței medicale, și nu voi face această afirmație. Problema este alta și ține de ceea ce o construcție veche permite ori nu permite: într-un imobil ridicat acum o sută sau o sută cincizeci de ani, compartimentarea, traseele separate ale pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și amenajarea unor spații moderne de izolare sunt greu, uneori imposibil, de adaptat la cerințele actuale”, arată deputatul în documentul adresat celor două ministere.
Unul dintre principalele puncte ale întrebării parlamentare formulate privește situația Spitalului Municipal Mangalia, menționat de Silviu-Titus Păunescu printre unitățile sanitare care figurează, potrivit datelor citate, în categoria clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic.
Parlamentarul solicită autorităților centrale să clarifice situația actuală a imobilelor cu destinație sanitară clasificate cu risc seismic ridicat, stadiul expertizelor tehnice și eventualele măsuri de consolidare, inclusiv sursele de finanțare și termenele de realizare.
Dincolo de situația unității sanitare din Mangalia, deputatul AUR solicită o inventariere detaliată a clădirilor în care funcționează spitalele din județul Constanța.
Sunt vizate Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Municipal Mangalia, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Orășenesc Cernavodă, Spitalul Orășenesc Hârșova, precum și celelalte unități sanitare publice din județ.
Pentru fiecare dintre acestea, Silviu-Titus Păunescu cere informații privind anul construirii corpurilor de clădire, clasa de risc seismic și stadiul expertizelor tehnice.
Parlamentarul consideră că o asemenea evaluare este necesară mai ales în județul Constanța, unde infrastructura sanitară trebuie să răspundă atât nevoilor populației permanente, cât și solicitărilor suplimentare generate de sezonul estival.
O altă problemă semnalată privește lipsa unei inventarieri naționale actualizate și publice a infrastructurii spitalicești, care să permită stabilirea priorităților de investiții.
„Fără un asemenea inventar, nu putem ști nici unde trebuie intervenit cu prioritate, nici cât costă, nici în ce ordine”, susține deputatul.
Silviu-Titus Păunescu solicită și informații despre secțiile spitalelor constănțene care funcționează în spații ce nu permit separarea corespunzătoare a circuitelor pacienților și personalului medical sau amenajarea unor zone de izolare.
Totodată, deputatul cere Ministerului Sănătății să prezinte numărul infecțiilor asociate asistenței medicale raportate în ultimii trei ani de fiecare unitate sanitară din județul Constanța, precum și o comparație cu media națională.
O altă solicitare vizează fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru reducerea riscului de infecții în spitalele constănțene. Parlamentarul dorește să afle ce sume au fost investite, ce lucrări au fost finalizate și ce echipamente medicale au fost achiziționate.
În finalul întrebării parlamentare, Silviu-Titus Păunescu cere Guvernului să prezinte un program concret pentru consolidarea sau înlocuirea clădirilor spitalicești încadrate în clasa I de risc seismic.
Acesta solicită ca programul să includă termene de realizare și surse de finanțare asumate, astfel încât intervențiile să poată fi prioritizate în funcție de vulnerabilitatea imobilelor și de riscurile pentru pacienți și personalul medical.
Demersul parlamentar urmărește, în principal, clarificarea situației reale a infrastructurii sanitare din județul Constanța, de la siguranța structurală a clădirilor până la condițiile de prevenire a infecțiilor și investițiile necesare modernizării.

Be the first to comment