Traficul pe Canalul Dunăre Marea Neagră se desfășoară în condiții aproape normale în ciuda nivelului extrem de scăzut al apelor Dunării. Cei care au de suferit sunt transportatorii. Sunt nevoiți să își încarce barjele doar pe jumătate cu marfă. Diferența de nivel, înainte de ecluzare, între apele Dunării și ale Canalului Dunăre Marea Neagră a ajuns la peste 4,5 metri. Pentru o funcționare optimă, apa din Canal trebuie să aibă o adâncime de 7,30 -7,50 metri, acum are sub 7,00 metri, potrivit directorului ACN, Florin Goidea.
Pare incredibil dar Administrația Canalelor Navigabile (ACN) este neafectată de seceta extremă care a redus la cote negative record nivelul apelor Dunării. Traficul există deoarece pe Dunăre se transportă multă marfă.
„Problema este că barjele nu sunt încărcate la full capacitate, ci la jumătate sau în funcție de adâncimea lor. Pentru că adâncimea pe Canalul Dunăre Marea Neagră nu este o problemă. La Dunăre e grav, apa are 2,30 metri, chiar și dragarea e dificilă. Dar în situația noastră, traficul a crescut. Adică s-a apropiat la un 90% față de ceea ce am preconizat noi în buget, ca și venituri din trafic,” a explicat directorul ACN, Florin Goidea.
Pentru o funcționare optimă, apa din Canal trebuie să aibă o adâncime de 7,30 -7,50 metri, acum are sub 7,00 metri. Această masă de apă este necesară pentru a ține malurile Canalului Dunăre Marea Neagră.
„Canalul are o adâncime care acum a ajuns la 6,86 metri pentru că am ajutat Centrala de la Cernavodă, neluând debit mare de apă decât cu un singur agregat. După aceea, când a fost situația foarte grea, am oprit și acel agregat. Până când am ajuns la o limită la care nu se mai putea. Adică o anumită adâncime, 6,80 metri, deja devine periculoasă pentru Canal,” a precizat Florin Goidea.
Funcționarea normală a Canalului se datorează în mare parte finalizării, înainte de termen, a proiectului de reabilitare a stăvilarului din zona Cernavodă. Și astfel,Canalul Dunăre Marea Neagră a scăpat ca prin minune de blocajul economic creat de seceta extremă pe fluviu.
Stăvilarul de la Cernavodă, un fost punct critic, nereparat din 1983, a devenit acum o parte integrată în schema hidrotehnică a Canalului, susține șefa Departamentului Proiecte și Investiții a ACN, Moren Abdurafi.
„Implementarea proiectului s-a făcut la un moment oportun, având în vedere nivelele foarte scăzute de apă ale Dunării. În regulamentul de exploatare nu avem voie să scădem nivelul apei sub 6 metri. În situația în care cedau echipamentele vechi de acolo, exista o posibilitate de scădere drastică a nivelului apei din Canal cu afectarea stabilității malurilor din zona Basarabi- Agigea. Recepția la terminarea lucrărilor de retehnologizare a fost în 4 august. Chiar la momentul oportun.”
Dacă stăvilarul nu era finalizat, traficul pe Canal ar fi fost grav afectat. Chiar și populația ar fi avut de suferit, a subliniat Florin Goidea:
„30 la sută din Dobrogea se alimentează cu apă din Canalul Dunăre Marea Neagră. De ce trebuie tot timpul, cum e cazul acuma cu seceta, să pompăm apă în Canal? Deoarece la fiecare ecluzare se pierd 63.000 mc către mare, iar la Cernavodă, 33.000 mc către Dunăre”.
Retehnologizarea stăvilarului, care nu fusese reparat de peste 40 de ani, a costat 50 milioane de lei, din fonduri europene și guvernamentale.
Be the first to comment