Ministrul Justiției, sperietoare pentru procurori. Tudorel Toader vrea o arhivă cu toate procesele pierdute în instanță de anchetatori

Ministrul Justiției, Tudorel Toader. FOTO Cătălin SCHIPOR

Ministrul Justiției, Tudorel Toader a ajuns la Constanța, printre obiectivele deplasării numărându-se și o vizită la Penitenciarul Poarta Albă, unde urmează a se construi o clădire pentru arhivele instanțelor de judecată. Într-o conferință de presă. Ministrul a precizat că are încredere în înfăptuirea actului de justiție, întrebat de achitarea lui Toni Greblă, care a precizat că doreşte realizarea unei evidenţe a persoanelor arestate şi ulterior achitate, dar şi a procurorilor care au făcut anchetele respective. În ceea ce privește realizările procurorului propus pentru șefia DIICOT, Oliver-Felix Bănilă sunt mult mai bune și de impact decât cele ale lui Daniel Horodniceanu, care a bifat și multe nereușite în activitatea sa.

În toată țara se vor construi 15 sedii pentru arhivele din justiție, aceasta fiind una dintre problemele din sistem. Instituțiile sunt nevoite să cheltuie milioane de euro pe an pentru chirii pentru a ține arhivele. Acum, pe același plan se vor construi în toată țara sedii identice, pe structură metalică și din panouri prefabricate. Toate acestea ar trebui să se finalizeze până la sfârșitul anului 2020.
Vorbind despre problemele din sistem, Ministrul Justiției a arătat că simpatizează cu persoanele care au fost arestate, anchetate, judecate și arătate cu degetul, public, pentru fapte despre care mai târziu, instanța de judecată a deciz că nu le-a făcut sau că nu au existat. Declarația a fost făcută după ce a fost întrebat la Constanța despre achitarea lui Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale.

„Dar, de ce vorbim noi e grav că l-a achitat pe Ponta? E normal, dacă nu sunt probe, e foarte bine, dacă s-a făcut actul de justiţie. Sau Toni Greblă? Dar ca om, ca şi cetăţean, de ce facem deosebire că l-a achitat pe unul după ce nu ştiu cât, dar câţi anonimi pe care nu-i ştim noi nu au trecut prin aceste furci, nevinovaţi. Trebuie să vedem fenomenul, nu exemplele, exemple sunt aşa de nuanţă, că e ăla, e ală, care e deosebirea, are tot un buletin, tot un CNP, tot un suflet, tot o suferinţă, tot o familie, tot o degradare socială, poate şi fizică şi psihică”, a subliniat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției ar vrea o o evidenţă riguroasă a celor anchetaţi, arestaţi şi care apoi nu au fost condamnaţi, dar și a procurorilor care s-au ocupat de cazurile respective.

„Probabil că va veni vremea în care să vedem o evidenţă riguroasă a celor care au fost anchetaţi, arestaţi, deţinuţi eventual şi ulterior achitaţi necondamnaţi. Să ştim şi noi un tablou al românilor care au suferit pe nedrept. Nu ştiu dacă vom realiza sau nu, dar poate nu ar fi lipsit de interes să ştim şi faptul că X a fost ţinut în anchetă trei ani de zile, eventual trimis în judecată, eventual arestat, de către procurorul Y”, este de părere ministrul Justiției.

Tudorel Toader a susținut la Constanța că el a invitat toți procurorii care se calificau să se înscrie pentru șefia DIIICOT, dar s-a ales doar cu doi foști studenți: actualul șef al DIICOT de care nu este foarte mulțumit în ceea ce privește activitatatea și propunerea sa, Oliver-Felix Bănilă, un om din afara instituției.

“Eu am trimis scrisoarea către procurorul general al republicii când am declanşat procedura de selecţie, rugându-l să anunţe tot sistemul pentru cei care îndeplinesc condiţiile legale şi vor să fie şefi să vină, să am baza mare de selecţie. N-au venit decât doi, cel care este încă în funcţie şi cel pe care l-am propus. Alegi din ce ai. Sigur aveam şi varianta să nu propun pe niciunul. Dacă nu propun pe niciunul, ar fi însemnat că Horodniceanu nu a îndeplinit condiţiile până acum”, a precizat ministrul Justiției, Tudorel Toader.

La întrebarea de ce îl prefer pe Oliver-Felix Bănilă, ministrul Justiţiei a spus că sunt mai multe considerente, o listă lungă, dar una dintre cele mai importante a fost că, în cadrul interviului l-a întrebat pe actual şef al DIICOT care este termenul de prescripţie a cauzelor şi care este situaţia achitărilor.

“De ce l-am preferat, şi e prima oară când spun, dar nu e răspunsul complet, nu sunt toate considerentele, dar, spre exemplu, la interviu l-am întrebat pe domnul Horodniceanu cum stăm cu termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor? (…) Cum se explică faptul că avem dosare la urmărire penală la DIICOT de 11 ani, neterminat? Aia e prescripţie sigură. (…) După aceea, cum stăm cu achitările? Nu vreau să vă rog să faceţi exerciţiul mintal, psihic, de sănătate, social, de care vreţi, al celui care stă un an, doi, trei, şapte, nevinovat, iar după aia vine instanţa să spună achitat, fapta nu există, sau nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”, a explicat ministrul Justiţiei.

Pe baza istoricului personal al celor doi candidați, al realizărilor și a rezultatelor interviului susținut în fața comisiei din care a făcut și el parte, s-a tras linie și s-a ales.

“Comisia a fost mare, reprezentativă, formată din ministrul Justiţiei şi cei cinci secretari de stat. Împreună, evaluând documentele pe care le-a depus fiecare, cu istoricul, activităţile desfăşurate şi interviul, am optat pentru a propune pe cel pe care l-am propus”, a afirmat Tudorel Toader.

Această deciziei, de numire a lio Oliver – Felix Bănilă a fost transmisă luni 14 mai către Consiliul Superior al Magistraturii.

În ceea ce privește situația deținuților din penitenciare, ministrul a vorbit despre soluții pentru aceștia, dar nu și pentru problemele personalului din sistem.

„Am redactat un memorandum pe care l-am trecut în Guvern și pe care îl adăugăm la foaia de parcurs cerută de decizia pilot a Curții Europene privind detenția necorespunzătoare și acolo avem toate măsurile pe care le-am considerat necesare, pentru deținuți pe de-o parte, pentru angajați de cealaltă parte. Condițiile necorespunzătoare: nu peste tot în țară au numărul de patru metri pentru deținut, cum ne cere Curtea Europeană sau trei metri dacă un timp petrecut în aer liber. Unele penitenciare au igrasie sau nu au lumină“ a spus ministrul.

Acesta a precizat că sunt în curs de construcție două penitenciare noi, cu o capacitate de 1.000, respectiv 900 de locuri. La altele, așa cum este și Poarta Albă, se vor face modernizări. Penitenciarul din județul Constanța este unul dintre cele mai căutate, aici ispășindu-și pedepsele majoritatea numelor grele din România, condamnate definitiv. La un moment dat exista un grad de ocupare de 182%.

„Și Poarta Albă face parte din acest program național de aducere la stadiul de primire a standardelor moderne, europene. Am constatat realitatea, am vorbit cu directorul ANP și cu directorul de la Poarta Albă să asigure un echilibru al gradului de supraaglomerare. La Poarta Albă era cea mai mare concentrare, erau cei mai mulți față de norma europeană, de 182%, adică în loc de un deținut, stăteau aproape doi. Am vorbit ca să se ia măsuri de redistribuire a deținuților respectând regimul de executare a pedepsei, cerința CEDO de a nu-i duce la capătul țării. Din momentul acela, de la Poarta Albă deja unii deținuți au fost transferați și directorul ANP a stabilit un plan național de echilibrare”, a spus Tudorel Toader.

Ca alternativă pentru executarea pedepselor în penitenciare reprezentanții ministerului Justiției încearcă să caute alternative pentru a ușura detenția, printre acestea numărându-se brățării electronice.

Adauga valoare acestui articol "Ministrul Justiției, sperietoare pentru procurori. Tudorel Toader vrea o arhivă cu toate procesele pierdute în instanță de anchetatori"

Ai ceva de spus?

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*


Inline
Constanta News
Inline
Constanta News